Dependența pe care societatea noastră a dezvoltat-o față de utilizarea ambalajelor de unică folosință, majoritatea din plastic, stă la baza unei crize fără precedent, care ne îmbolnăvește încet și sigur natura. În România, din păcate, discuțiile despre fenomenul poluării cu plastic sunt încă în fașă, majoritatea inițiativelor în acest sens provenind din mediul privat. Schimbarea obiceiurilor de consum ale cetățenilor nu este de ajuns pentru rezolvarea problemei. În absența responsabilizării industriei în sensul oferirii unor alternative ecologice la produsele de larg consum, cetățenii se vor simți cu mâinile legate.
Producția de plastic s-a accelerat în ultimele decenii și toți indicatorii par să arate că acest trend se va menține neschimbat în viitorul apropiat. Principala victimă este natura și, odată cu ea, victime devenim chiar noi. Partea îngrijorătoare este că marea parte a ambalajelor de unică folosință, din plastic, ajunge la gropile de gunoi sau în apa oceanelor, purtate de apele curgătoare. Cu ocazia precipitațiilor abundente de anul trecut am privit cu toții, neputincioși, cum râurile României s-au umflat de gunoaie.
Problema poluării apelor curgătoare cu gunoaie nu există doar la noi. În realitate, aceasta a atins cote atât de alarmante încât a stârnit o serie de mișcări la nivel internațional, vizând în special combaterea poluării cu plastic. Una dintre aceste mișcări este intitulată “Break Free From Plastic” și reunește peste 1800 de organizații de mediu din întreaga lume. Împreună, acestea derulează campanii de recuperare a deșeurilor din natură și încearcă să identifice soluții de prevenire.
În această toamnă, timp de mai multe săptămâni, 72.000 de voluntari din întreaga lume și-au unit forțele pentru a curăța plajele și apa oceanelor din mai multe locații din 51 de țări. La final, voluntarii au făcut un inventar al celor mai întâlnite branduri de ambalaje recuperate. Ce au descoperit este că în topul celor mai poluante companii, din punct de vedere al deșeurilor din plastic generate, se află 5 companii europene și americane, trei dintre care sunt foarte cunoscute și în România: Coca Cola, Nestle, PepsiCo, Mondelez și Unilever.
Aceste 5 companii au un sistem foarte eficient de distribuție, la nivel global, care ultilizează ambalaje de unică folosință din plastic, pentru că sunt ieftine și mai ușor de transportat. Odată ce produsele sunt puse în circulație pe piață, companiile se dezic de orice altă responsabilitate, vina fiind transferată de obicei către consumator.
Învinuirea consumatorului nu folosește însă la nimic, cât timp acesta nu are nici o alternativă ecologică la produsele pe care e obișnuit să le consume. Mai ales în mediul urban, unde locuitorii își procură toate cele necesare vieții de zi cu zi de pe rafturile magazinelor, evitarea deșeurilor de ambalaje de unică folosință este extrem de dificilă.
Pentru o schimbare reală și reducerea impactului negativ asupra mediului, este nevoie de implicarea deopotrivă a cetățenilor, autorităților, companiilor și a industriei, în general. Producătorii și comercianții trebuie să regândească designul produselor lor, precum și modul în care acestea sunt livrate către consumatori. Viitorul va aparține celor care vor identifica cel mai rapid soluțiile alternative.
Eco-designul reprezintă un element cheie în lupta contra poluării, așa cum arată și noile măsuri adoptate de Comisia Europeană. Din ce în ce mai multe țări europene conștientizează faptul că deciziile luate în faza de proiectare a unui produs își vor lăsa amprenta asupra mediului înconjurător. Produsele trebuie gândite și proiectate în așa fel încât să aibă o durată de viață cât mai lungă, iar la finalul ciclului de viață să poată fi reparate, reciclate sau biodegradate.
În ceea ce privește plasticul care se află deja în circulație, acesta trebuie colectat separat de către operatorii de deșeuri, în vederea reciclării. Cetățenii joacă un rol esențial în acest proces și trebuie incluși activ în etapa de sortare. Acest lucru se poate face prin implementarea unei infrastructuri eficiente de colectare separată a deșeurilor reciclabile, la sursă, pe minimum 5 fracții: hârtie, sticlă, plastic/metal, biodeșeuri și fracția reziduală. Sortarea pe 5 fracții a fost deja implementată cu succes în mai multe comunități din România, dintre care cel mai de succes exemplu este Sălacea, județul Bihor.
Pentru a motiva cetățenii să sorteze deșeurile este necesară aplicarea unui tarif diferențiat pentru fiecare tip de deșeu. În acest sens, instrumentul ”plătește pentru cât arunci” introdus în legislația românească prin OUG 68/2016 se poate dovedi extrem de folositor. Începând cu 1 ianuarie 2019, autoritățile au obligația de a implementa sistemul ”plătește pentru cât arunci”, tarifând diferențiat fiecare categorie de deșeuri. În același timp, autoritățile vor trebui să pună la dispoziția cetățenilor recipientele necesare pentru sortarea selectivă.
Este important să reținem, totuși, faptul că reciclarea nu este suficientă pentru stoparea fenomenului poluării cu plastic. Soluția constă în renunțarea la ambalajele de unică folosință din plastic și concentrarea atenției pe ecodesign. Pentru a stimula industria să acorde mai multă atenție ecodesignului, în legislația românească a fost introdus principiul responsabilității extinse a producătorului. Măsurile efective pentru activarea acestei responsabilități au nevoie, însă, de o revizuire atentă.
