Sotia lui Jacques Cousteau, ambasador al Deltei

Francine Cousteau, specialisti ai zonei si personalitati publice au solicitat Parlamentului European sprijin pentru salvarea Deltei Dunarii. Cel mai bun proiect de mediu dedicat rezervatiei va fi recompensat, anual, cu Premiul “Jacques Yves Cousteau”.
Francine Cousteau
Francine Cousteau (mijloc) s-a alaturat romanilor din toate structurile care s-au declarat prietenii Deltei
De ce se mai vaneaza in Delta Dunarii, cine permite defrisarile ei si cum va afecta criza mondiala proiectele de mediu au fost cateva dintre subiectele dezbatute recent in Parlamentul European (PE), la evenimentul “Delta Dunarii: patrimoniu european”. Regiunea a fost prezentata Parla-mentului European, cu plusurile si lip-surile ei, intr-o actiune organizata de eurodeputatii romani Ramona Manescu si Victor Bostinaru. Evenimentul a incercat sa arate Europei in ce consta unicitatea regiunii si sa gaseasca modalitati de integrare a ei in viitoare proiecte de dezvoltare.

O prima decizie a fost reprezentata de initierea Premiului “Jacques Yves Cousteau”, care va fi acordat in urmatorii ani celui mai bun proiect de mediu dedicat Deltei Dunarii, si acceptarea de catre Francine Cousteau, presedinte al Fundatiei Cousteau, a misiunii de a deveni un ambasador al Deltei pe langa toate tarile riverane Dunarii.

Jacques Yves Cousteau a venit cu nava sa Calypso in anii “90 in Delta si a militat public pentru pastrarea biodiversitatii acestei regiuni. Cele patru filmulete ale sale au promovat zona in toata lumea. Imagini inedite din Delta au aparut intre 2 si 4 decembrie, in Parlamentul European, si la expozitia de fotografie a lui Daniel Petrescu, un fotograf amator care a surprins un pelican ce savura la pranz un sarpe ori pui de popandai ce invatau sa-si apere cuibul.

Sesiunile de discutii au adus insa in prim-plan probleme mai putin duioase ale zonei: vanatoarea, defrisarile si banii. Europarlamentarul roman Magor Imre Csibi a sesizat ca braconajul si defrisarile vor exista atat timp cat amenzile nu sunt suficient de drastice. “Am cerut in Parlamentul European o legislatie stricta si clara impotriva defrisarilor. Propunerea actuala a Uniunii Europene privind defrisarile este extrem de slaba, trebuie s-o inasprim”, a declarat euro-deputatul. Magor Imre a mai spus ca infractiunea de mediu ar trebui introdusa in Codul Penal ori sa aiba un capitol special dedicat ei. “Din pacate, Parlamentul Romaniei a fost neinspirat cand a dat drumul la vanatoare si pescuit in zonele protejate, ar trebui o legislatie care sa le interzica cu desavarsire. Argumentul ca avem prea multe animale nu tine, eu nu consider ca vanatul va rezolva problema ecosistemului.” Aceeasi pozitie critica impotriva Parlamentului Romaniei, unde recent s-a votat o lege care permite vanatoarea in anumite regiuni ale Deltei, a avut-o si Daciana Sarbu, europar-lamentar PSD, “chiar daca am un vanator in familie”, cum a adaugat ea autoironic. Ea a cautat o solutie care sa anuleze votul parlamentarilor romani: “Ar trebui sa incercam in Parlamentul Euro–pean sa obtinem interzicerea vana-torii si pescuitului in zonele protejate”.

Guvernatorul Deltei Dunarii, Liviu Mihaiu, a facut un portret realist al Deltei si nu o imagine cosmetizata a ei. El a spus ca “majoritatea problemelor cu care se confrunta Delta Dunarii sunt expresia exploatarilor de natura industriala, a aberatiilor juridice prin care este blocata intre trei forme de proprietate, a precaritatii actului de justitie, a degradarii continue a resurselor naturale si a biodiversitatii, dar si a neintelegerii aproape endemice a conceptului de dezvoltare durabila”.

Mihaiu a tradus viata Deltei in cifre cinice, de genul “din cele 580.000 de hectare, in cel putin jumatate se vaneaza legal impotriva protestelor a cel putin 40 de ONG-uri”; “pe cele cateva sute de mile, cat reprezinta lungimea bratelor Dunarii, se aduna anual cateva sute de tone de gunoaie menajere si industriale care sunt anihilate, in cel mai fericit caz, prin ardere, sistemele de management integrat al deseurilor fiind in stadiul caietelor de sarcini”; “dintre cele peste 50 de localitati, majoritatea nu au statie de epurare”; “printre cei aproape 14.000 de locuitori actioneaza aproape 3.000 de braconieri care alimenteaza piata neagra cu peste”; “dintre cele cateva sute de milioane, bani europeni sau romanesti, accesabili pe mai multe axe de finantare, pana astazi au fost depuse proiecte pentru mai putin de 1%”.

Guvernatorul a cerut, la final, sim-plificarea procedurilor de accesare a fondurilor europene pentru mediu, pentru a nu se mari decalajul dintre tarile aceluiasi spatiu comunitar. El a atentionat ca, pe timpul recesiunii economice mondiale, problemele de mediu ar putea fi neglijate in toata Europa de Est, ca urmare a redi-stribuirii resurselor financiare interne si externe.

Sursa: Cotidianul

Articole similare

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Rămâi conectat!

104,553FaniÎmi place
97CititoriConectați-vă
1,330CititoriConectați-vă

Articole Recente