supermarketurile, dusmanii zero waste

Tone de ambalaje, atât la legume-fructe proaspete, cât și la congelate. Pungi de plastic până și la raioanele vrac și ferestre de plastic la pungile de hârtie de la raionul de patiserie. Pungi, caserole de plastic sau hârtie plastifiată la raioanele de carne, pește, lactate și brânzeturi. Și multe, multe produse din plastic de unică folosință: farfurii, pahare, paie, caserole de polistiren și, mai nou, pungi așa-zis biodegradabile. Toată această combinație dezastruoasă pentru mediul înconjurător mă împiedică să îmi fac cumpărăturile în magazine, indiferent că este vorba despre minimarket-uri, supermarket-uri sau hypermarket-uri.

Se face deja un an de când am dus experiența Zero Waste la următorul nivel: dacă de vreo doi-trei ani am renunțat la a mai cumpăra haine noi, din iulie 2017 am început să îmi fac propriile produse de îngrijire personală și să renunț treptat la cea mai mare parte a alimentelor ambalate. Da, am devenit ciudata care merge la piață cu săculeți, sacoșe de pânză și recipiente pentru produse vrac. Da, mi-am ajustat dieta și stilul de viață în acord cu noile provocări. Da, a fost un proces îndelungat, care încă nu s-a finalizat. Dar, vai, câtă satisfacție ai când îți dai seama că, de fapt, alegerile sănătoase și variate erau sub nasul tău, dar tu nu le vedeai, pentru că preferai să iei de-a gata ce îți dădea supermarketul.

De ce îmi este greu să cumpăr alimente din supermarketuri

Cea mai mare nemulțumire pe care o am când intru într-un simplu magazin, într-un supermarket sau într-un hypermarket este aceea că nu pot cumpără mai nimic fără plastic. Multe fructe și legume sunt așezate pe tăvițe de polistiren și apoi foliate, salatele sunt ambalate în niște pungi menite cică să le păstreze mai mult timp proaspete, cartofii și cepele vin în saci de tip plasă, tot din plastic. Și nici măcar atunci când alegi să cumperi fructe și legume vrac nu scapi de acest material extrem de dăunător, căci ai la dispoziție pentru cântărire DOAR pungi din plastic…

În afară de fructe și legume, însă, nu prea găsești o mare varietate de produse vrac. Excepția de la regulă o fac câteva magazine Auchan, care au un raion vrac generos. Singura problemă este că pun la dispoziție pentru cântărire tot veșnicele pungi din plastic, iar produsele vrac cu care operatorii umplu recipientele vin ambalate tot în plastic. Totuși, se irosește așa mai puțin plastic decât dacă produsele ar fi ambalate individual în cantități mici.

Rămânând tot la capitolul mâncare, ce aș mai putea alege ar fi produsele vrac de la raionul de patiserie. Acolo, predomină hârtia, însă pungile sunt și ele prevăzute cu o fereastră de plastic, pe motiv că operatorul casei de marcat trebuie să vadă ce e înăuntru.

În sfârșit, pe vremea când consumam lactate, brânzeturi și pește, aveam o problemă în a convinge vânzătorii să îmi pună produsele în recipientele proprii. Acum pățesc asta când cumpăr măsline sau cașcaval vegetal. Chestiune de igienă, zic unii vânzători. În străinătate, se pare însă că au rezolvat și această problemă, plasând un aparat de sterilizare în fiecare magazin. La noi, însă, dacă nu ești perseverent, este mai greu să reușești.

Trebuie menționat că piața nu îți dă astfel de bătăi de cap. Da, vânzătorii vor să îți pună produsele în pungi și acolo. Da, se uită ciudat la tine când insiști că vrei în sacoșele și recipientele tale, chiar dacă se murdăresc. Dar se obișnuiesc rapid cu ideea și te țin minte. Nu există reguli atât de absurde, iar asta face viața unui pasionat zero waste mai ușoară.

De ce îmi este greu să cumpăr alte produse din supermarketuri

Pe lângă alimente, ca orice om, un consumator zero waste are nevoie de produse de îngrijire personală și de produse de curățenie. Până acum, eu nu am descoperit niciun minimarket, supermarket sau hypermarket care să dea posibilitatea cumpărării vrac, în propriile recipiente. Așa că, pentru mine, acest capitol este demult încheiat. Produsele de îngrijire personală mi le fac singură (cumpăr ce e drept ingredientele în recipiente mari din sticlă), iar pe cele de curățenie le voi comanda de acum încolo de la un distribuitor de produse ecologice, care a acceptat să livreze vrac, în sticle de sticlă, returnabile.

Deși au raioane de produse eco, la capitolul produse de îngrijire și curățenie magazinele nu oferă NICIO soluție pentru consumatorii care duc un stil de viață zero waste. Și, deși m-aș bucura enorm, m-ar mira ca această realitate să se schimbe prea curând.

Ceea ce se poate schimba însă destul de ușor și unele magazine și-au asumat deja să o facă – este renunțarea la produse din plastic de unică folosință. Acestea au fost deja interzise în diverse țări ale lumii, iar marile lanțuri de retaileri s-au aliniat deja trendului. Doar că trebuie să avem atenție la modul de implementare: faptul că ți-ai asumat să elimini DOAR produsele din plastic de unică folosință MARCĂ PROPRIE nu înseamnă că nu vei mai avea așa ceva pe rafturi. Tare bine ar fi fost ca această decizie să fie într-adevăr radicală!

Soluții există, însă nu toți retailerii le acceptă sau le adoptă

La toate aceste probleme, există, evident, soluții. Ține însă de magazin dacă dorește să ți le accepte sau chiar să îți pună la dispoziție alternative reparabile, refolosibile, reciclabile, biodegradabile, durabile și non-toxice.

Pentru alimente, consumatorii pot veni de acasă cu propriile recipiente și sacoșe textile. În Mega Image sau Auchan, de exemplu, nu am întâmpinat probleme când făceam asta anul trecut. Însă în Carrefour mi-a luat o dată o jumătate de oră să conving șeful șefului șefului că nu fac nimic rău, ci dimpotrivă.

La caserole proprii situația se complică ușor. Ai nevoie de mai multă putere de convingere. Însă se poate. Când vine vorba însă despre produse de îngrijire sau curățenie, verdictul este clar: nu le poți cumpăra vrac sau măcar fără plastic. Aici este nevoie de o soluție radicală.

În sfârșit, ajungem la alternativele pentru produse de unică folosință. Ca adept zero waste, recomand retailerilor să investească mai degrabă în campanii de educare a consumatorilor despre alternative reutilizabile decât să-i ademenească să cumpere pungi doar pentru că au certificări că ar fi biodegradabile. Deocamdată, în România, există o singură unitate care produce compost din resturile alimentare ale cetățenilor. Iar acolo, operatorul nu include în materialul pentru compost bioplastic. Deși au un impact mai redus decât pungile clasice, cele biodegradabile tot în natură vor ajunge cel mai probabil.

Or, iată ce ar putea face retailerii pentru a-și reduce impactul în mod real și semnificativ:

  • să renunțe la a mai pune la raft produse supra-ambalate (ex: fructe-legume ambalate individual);
  • să limiteze sau chiar să elimine vânzarea tuturor produselor de unică folosință (nu doar pentru produsele marcă proprie);
  • să ofere un stand variat de produse alimentare și non-alimentare vrac, cu posibilitate de preluare în propriile recipiente;
  • să creacă varietatea de prduse reparabile, refolosibile, reciclabile, biodegradabile, durabile și non-toxice (ex.: sacoșe din materiale textile sau reciclate, scutece și absorbante reutilizabile, periuțe din bambus, produse electronice sustenabile precum Fairphone etc.);
  • să implementeze sistemul depozit- returnare – potrivit legii.

De la vorbă la faptă este cale lungă

La nivel declarativ, retailerii vor să își îmbunătățească practicile. Însă când vine vorba despre implementare, nu au reușit încă să ne convingă. Un exemplu simplu: de Ziua mondială fără pungi de plastic, am propus clienților să iasă din magazine fără pungi. Am acționat în șapte magazine: Lidl Fizicienilor, Cora Pantelimon, Metro Pallady, Auchan Drumul Taberei, Mega Image Plaza, Carrefour Cosmopolis, Kaufland Barbu Văcărescu. Clienții au fost receptivi, însă nu și toți retailerii (din curtea Lidl am fost dați afară, la Cora a fost ceva mai greu să și filmăm acțiunea, iar ceilalți au fost inițial reticenți și ne-au redirecționat către departamentele de sustenabilitate). Până la urmă, au spus cu toții că acceptă să primească un raport cu problemele semnalate de noi și cu recomandări de soluții posibile. Cu ce rezultate, însă?

La nivelul comunicării și al marketingului, marii retaileri se laudă că acționează. Grupul care deține Kaufland și Lidl a anunțat de curând că își asumă o strategie pentru diminuarea consumului de articole de unică folosință, iar Carrefour a lansat cu mare tam-tam introducerea pungilor din plastic biodegradabil. Atenție, însă, la greenashing! Kaufland și Lidl și-au asumat reduceri preponderent în activitatea proprie și pentru mărcile proprii, pe când Carrefour nu a făcut altceva decât să implementeze o măsură impusă de lege din 2019! Așadar, deocamdată, sustenabilitatea asumată rămâne la nivel declarativ, căci ce vedem în magazine și măsurile promise vor avea un impact destul de redus raportat la amploarea operațiunilor lor.

Așadar, din experiența pe care am avut-o până acum, am ajuns la concluzia că ținta de ZERO absolut este destul de greu de atins în România. Asta nu înseamnă însă că impactul este unul neglijabil și dacă ai un stil de viață cu foarte puține deșeuri. În curând, vom lansa o competiție adresată consumatorilor care au reușit să fenteze sistemul și să ducă o viață cu foarte puțină risipă. Fiți pe fază, se anunță premii generoase!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here