Reuniti in aceasta saptamana la Bratislava, reprezentantii guvernelor celor sapte state membre ale Conventiei Carpatice si-au luat angajamentul sa protejeze cele mai valoroase paduri ale Europei, inclusiv cele mai intinse suprafete de paduri seculare si naturale de pe continent, cu exceptia celor din Rusia.
WWF saluta aceasta decizie, concretizata in Protocolul referitor la Managementul Forestier Responsabil, care a fost semnat vineri de catre ministrii mediului din Romania, Serbia, Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia si Ucraina.
Protocolul se refera la administrarea responsabila si protejarea padurilor din Carpati, incluzand identificarea si protectia padurilor naturale, cu precadere a celor virgine. Statele semnatare isi propun sa creasca suprafetele impadurite si sa imbunatateasca functiile de protectie ale padurilor: protectie impotriva inundatiilor, a alunecarilor de teren si, in general, regularizarea circuitului apei.
Noua legislatie europeana privind comertul cu lemn impune statelor membre UE sa aplice masuri specifice pentru a demonstra provenienta masei lemnoase.
Mecanismul SUMAL, un sistem electronic de urmarire a traseului lemnului dezvoltat de catre Ministerul Mediului si Padurilor, poate sustine implementarea Protocolului si a legislatiei europene, oferind, in acelasi timp, un bun exemplu celorlator tari din regiune.
Romania a fost, de altfel, una dintre primele tari din regiunea Dunare- Carpati care au promovat managementul forestier responsabil. Cu ajutorul WWF, 700 de milioane de hectare de padure privata si de stat au primit certificarea FSC (Forest Stewardship Council), care garanteaza ca aceste paduri sunt gestionate durabil pe criterii sociale, economice si ecologice. Alte 1,8 milioane sunt in curs de certificare.
WWF aminteste ca cele mai intinse suprafete de paduri seculare din Europa sunt in Europa Centrala si de Est. Din cauza gospodaririi irationale din ultimele decenii, padurile seculare au disparut in tarile dezvoltate, iar in ecoregiunea Dunare-Carpati ele constituie mai putin de 0.3 % din suprafata totala. Se estimeaza ca, in prezent, regiunea carpatica mai gazduieste 350.000 de hectare de paduri seculare, dintre care 200.000 au fost localizate in Romania si aproximativ 100.000 in Bulgaria. Peste 10.000 de paduri de fag din estul Slovaciei si vestul Ucrainei au fost incluse in Patrimoniul UNESCO.
Padurile seculare se confrunta cu nenumarate presiuni, dintre care cea mai amenintatoare este taierea, atat sub forma legala cat si ilegala, ambele cauzate de faptul ca aceste paduri nu sunt incluse intr-un sistem de protectie adecvat.
Padurile seculare sunt sisteme echilibrate, care ofera bunuri si servicii vitale pentru oamenii de pretutindeni: apa curata, absorbtia dioxidului de carbon din atmosfera, fixarea solului, dar si reglarea climei. Mai mult, padurile seculare adapostesc specii care in alte zone ale Europei au disparut din cauza gospodaririi irationale : ursul brun, lupul si rasul.
