Un clujean a realizat un prototip de perete vegetal

Un clujean a realizat un prototip de perete vegetal

Un absolvent al Universitatii de Stiinte Agricole, masterand la biodiversitate si bioconservare, a realizat la Cluj prototipul unui perete vegetal, inspirat de francezul Patrick Blanc, pionier al instalatiilor vegetale verticale. Perfect pentru birouri sau restaurante, instalatia verticala poate ajunge si in casele clujenilor care vor o oaza de natura si nu dispun de spatiul necesar.

Ajutat de un amic care i-a devenit partener de afacere, inginerul horticol Silviu Corpodeanu a lucrat cateva saptamani pentru a realiza primul metru patrat al peretelui vegetal, ce ar putea acoperi la o adica chiar si o cladire intreaga. Tanarul, care vrea sa promoveze si in tara noastra culturile de plante in mediu anorganic, spune ca principalul atuu al peretelui vegetal este aspectul inedit pe care il poate oferi unei incaperi.

“Noi incercam sa ducem plantele de interior in spatiile mici, unde nu se pot face amenajari clasice, cu ghivece. Perete vegetal are mai multe beneficii – nu are limita de inaltime si dimensiuni si aduce prestanta unui apartament, unei incaperi sau unei cladiri de birouri”, explica el.

Perete pentru 15 ani

Un astfel de perete vegetal are o perioada “de valabilitate” de aproape 15 ani, iar costurile de intretinere, precum si timpul pe care proprietarul trebuie sa il investeasca pentru asta sunt minime. Peretele e construit dintr-o pasla speciala, 99% sintetica, ce are dublu rol – de absorbtie si de eliberare treptata a apei, plantele fiind asezate in niste buzunare croite in aceasta panza. La baza peretului se afla un bazin prevazut cu o pompa de mica presiune care iminge apa pana la partea superioara a peretului, de unde aceasta ajunge la plante prin cadere in perdea. In bazin se adauga si nutrienti de care au nevoie plantele.

“Structura in sine nu are un termen de valabilitate, ca solul, care trebuie schimbat cel putin o data la doi ani. Nu apar nici probleme legate de boli si daunatori, pentru ca neexistand pamant, insectele nu isi pot depune larvele”, explica Silviu Corpodeanu. Sistemul hidroponic (adica fara sol) scade riscul mortii plantelor cu 60-70%, ceea ce diminueaza si costurile si timpul alocat intretinerii. Peretele viu poate rezolva si probleme legate de biodiversitate si bioconservare, pentru ca poate “gazdui” mai multe specii care au aceleasi necesitati.

Institutii verzi

Pentru ca este vorba de un prototip, costurile primului metru patrat al peretelui vegetal s-au ridicat la aproape 800 de euro, dar cei doi antreprenori spun ca cheltuielile vor scadea invers proportional cu experienta si direct proportional cu numarul comenzilor. “Ramanem, totusi, la un barem ridicat, pentru ca e mai importanta calitatea. Un perete vegetal inseamna o investitie pe termen lung”, precizeaza inginerul. Un lucru e cert: cu cat bugetul este mai generos, cu atat rezultatul va fi mai spectaculos, pentru ca peretele poate lua orice forma, dimensiune si design:

“Ne putem juca si cu coloritul frunzelor sau dimensiunea plantelor”, explica Silviu. Chiar daca un perete de flori ar fura ochii oricui, investitia e mai profitabila pentru institutii, pentru ca, dincolo de design, poate ajuta la filtrarea aerului. “Cum in Cluj sunt multe localuri in subsol, ventilatia poate fi trasa prin spatele peretelui, iar plantele si radacinile pot functiona ca un filtru natural”, explica inginerul. Oricum, legislatia europeana incurajeaza initiativele legate de reducerea emisiilor de dioxid de carbon. Si daca tot ar fi bine sa ducem o viata mai verde, ce-ar fi sa incepem cu un perete?

Gradinile verticale, inventia unui francez

Botanistul francez Patrick Blanc a realizat peretii vegetali care decoreaza fatadele sau holurile a numeroase muzee, hoteluri si cladiri comerciale sau de birouri din orase precum Paris, Madrid sau Istambul. Inventiile sale, gradinile verticale, sunt rezultatul a zeci de ani de studiu, dar si calatorii in padurile tropicale thailandeze. Ideea i-a venit dupa ce a realizat ca, pentru multe plante, solul nu reprezinta nimic mai mult decat un suport mecanic, esentiale pentru dezvoltarea lor fiind apa si mineralele.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *