Acum zece ani, patru state ale Dunarii de Jos, printre care si Romania, semnau un acord pentru refacerea fluviului.
La zece ani dupa ce patru guverne au fost de acord sa lucreze impreuna pentru stabilirea unui „coridor verde” de-a lungul Dunarii, programul de protectie si de refacere a depasit cu mult tintele initiale.
Declaratia Coridorului Verde al Dunarii de Jos, semnata de ministrii Mediului din Romania, Bulgaria, Ucraina si Moldova in 2000, spunea ca va fi marita protectia 775.000 de hectare din zone deja ocrotite si ca alte 160.000 de hectare vor fi puse sub protectie.
Statele au reusit insa mai mult: 1.4 milioane de hectare sunt ocrotite acum, spre beneficiul naturii extraordinare din zona de varsare a Dunarii. Au fost create instrumente de protectie a apei, de control al inundatiilor si oportunitati de relaxare pentru cele 29 de milioane de oameni care traiesc langa Dunarea de Jos.
In ultimele secole, arata organizatia WWF (World Wildlife Fund), 80% din terenul ocupat de Dunare si de mlastinile sale a fost pierdut din cauza agriculturii si industriei, precum si a navigarii.
„Protectia mlastinilor si refacerea lor este cheia catre un fluviu mai sanatos si catre o administrare mai buna a situatilor de seceta sau de inundatie. Mlastinile nu sunt usor de intretinut, dar salveaza bani si de asta vrem sa recapatam macar o parte din ce s-a pierdut”, a declarat Andreas Beckman, directorul Programului Dunare-Carpati al WWF.
Tarile ar putea de beneficia de 500 de euro pe hectar in plus la bugetul de stat, de pe urma refacerii mlastinilor.
Ministrii Mediului celor patru state, alaturi de cei din tarile tranzitate de Dunare, s-au intalnit saptamana trecut[ la Viena pentru a sarbatori a zecea aniversare a Coridorului Verde al Dunarii de Jos.
In cadrul reuniunii, ministrii mediului din tarile riverane Dunarii au prezentat starea apelor Dunarii, stadiul actiunilor si activitatilor cuprinse in Planul de management al bazinului hidrografic si programul de actiune legat de prevenirea si combaterea efectelor inundatilor.
De asemenea, au fost discutate unele probleme cheie cu care se confrunta bazinul Dunarii, si anume: reducerea poluarii si combaterea accidentelor cu substante periculoase, navigatia si protectia mediului, cresterea contributiei mediului de afaceri la imbunatatirea calitatii apei, strategii ale gospodaririi apei pentru adaptarea la schimbarile climatic.
Laszlo Borbely, ministrul Mediului si Padurilor, a prezentat eforturile intreprinse de tara noastra pentru reducerea poluarii apelor. Referitor la problematica navigatiei, demnitarul roman a sustinut aplicarea Declaratiei comune adoptate de ICPDR si Comisia Dunarii, subliniind ca Romania deja aplica aceasta declaratie la proiectele de infrastructura pe Dunare.
„Apreciez rezultatele activitatilor desfasurate in cadrul ICPDR si mai ales finalizarea planului de management pentru bazinul fluviului Dunarea si a Programului de actiune referitoare la inundatii, considerand, totodata, ca aceste doua documente trebuie sa constituie o baza pentru strategia europeana a Dunarii”, a spus ministrul Borbely.
„Avand in vedere importanta Stragiei Dunarii, imi exprim speranta ca acest document va fi oficial aprobat in timpul presedintiei ungare a Uniunii Europene”, a continuat ministrul Mediului si Padurilor. Reuniunea s-a incheiat prin adoptarea Declaratiei ministeriale si a Declaratiei privind bazinul Tisei.
* In Romania, pamantul uscat si neproductiv al insulelor Babina si Cernovca a fost dat inapoi fluviului. Insulele s-au transformat intr-un mozaic de locuitori, ce ofera casa si masa pentru multe specii, incluzand pasari si pesti rari. Beneficiile economice ale lucrarilor de restaurare (3.680 ha), in termeni de productivitate a resurselor naturale si de turism, este de 140.000 de euro pe an. Programul de refacere a Dunarii se concentreaza acum asupra zonei dintre Calarasi si Braila.
Sursa: Realitatea
