Conditiile climatice dificile din ultimii ani au inceput sa schimbe perceptia fermierilor romani asupra agriculturii

daca am probleme de
Conditiile climatice dificile din ultimii ani au inceput sa schimbe perceptia fermierilor romani asupra agriculturii

Conditiile climatice dificile din ultimii ani au inceput sa schimbe perceptia fermierilor romani asupra agriculturii. Daca in urma cu cateva decenii multi nici nu puteau sa-si imagineze macar ca se poate semana direct in miriste sau ca mai multe lucrari agricole pot fi realizate in acelasi timp, acum este un subiect la ordinea zilei. Agricultura conservativa are adepti chiar si la noi.

Conceptul de agricultura conservativa a patruns de ceva vreme si in Romania. Daca la inceput a prins, in general, la marile exploatatii, in timp, au inceput sa devina interesati si fermierii de dimensiuni medii, mai ales ca specialistii ii tot avertizeaza ca trebuie sa se astepte in permanenta la situatii “atipice” cum ar fi calamitati sau ploi excesive. Chiar daca pe termen scurt ar putea fi un impediment faptul ca productivitatea este mai mica – drept urmare si profiturile -, beneficiile pe termen lung sunt cu mult mai importante. In primul rand, se reduce degradarea solului, la fel si emisiile de dioxid de carbon, iar in plus, volumul de munca din partea agricultorilor este cu mult mai mic.

Principiile pe care se bazeaza agricultura conservativa sunt reducerea lucrarilor agricole (chiar fara aratura) sau semanarea directa in miriste, rotatia optima a culturilor si retinerea resturilor vegetale pe sol (acestea sunt tocate si lasate pe pamant). Trebuie tinut insa cont de specificul solului, fiind recomandat ca agricultorii sa apeleze la ajutorul consultantilor, deoarece este vorba de o tehnologie complexa. Practic, este schimbat intreg sistemul de productie, de la rotatia culturilor, utilajele agricole folosite, pana la administrarea ingrasamintelor.

Bazele agriculturii conservative au fost puse de americani, care au realizat primele cercetari inca de prin anii 1950. Conceptul s-a raspandit insa pe intreg mapamondul, la sfarsitul anului 2010, suprafetele agricole lucrate in acest sistem se ridicau la circa 100 milioane de hectare. Cele mai multe se gaseau in SUA, Brazilia, Argentina si Australia.

Conditiile meteo dificile cu care s-au confruntat agricultorii romani in ultimii ani, au avut efecte nu doar asupra productiei, ci si asupra profiturilor acestora. In 2012, de exemplu, seceta a compromis porumbul si floarea soarelui si a redus semnificativ productia de grau. Analistii BCR vorbesc de pagube de circa 800 milioane de euro, care ar fi putut fi reduse la jumatate daca agricultorii ar fi irigat culturile sau daca ar fi dispus de utilaje performante.

Nici declaratiile cercetatorilor de la Institutul National de Cercetare si Dezvoltare Agricola Fundulea nu sunt de natura sa ne linisteasca. Marian Verzea, directorul insitutiei, spune ca ar cam trebui sa ne obisnuim cu ideea ca Romania are o clima aproape la fel de uscata si de torida pe timpul verii precum cea din tarile din Sudul Europei.

“Romania nu poate sa se compare cu Franta sau Marea Britanie la productia medie de grau la hectar, ci mai degraba cu Italia sau Spania, tari care au conditii climatice asemanatoare cu cele de la noi”, sustine Verzea.

Acesta le recomanda agricultorilor sa utilizeze soiuri rezistente la seceta si arsita (in special pe cele romanesti adaptate la conditiile din tara). La grau, de exemplu, circa 60% din suprafetele cultivate in tara in 2012 au reprezentat soiuri produse la Fundulea.

In Romania, cea mai mare problema este clima, se plange Arnaud Perrein, un francez care face agricultura in Baragan de vreo 15 ani. Daca ai noroc si ploua, poti sa obtii productii bune, daca nu, este potop. Aceasta nu inseamna, insa, ca nu se poate face performanta in Romania, chiar si in polul arsitei.

“In Romania, productiile la porumb se ridica in general la 3-4 tone la hectar. Putem sa le dublam fara probleme. Cea mai mare problema este clima, pentru ca iarna este rece, iar vara este cald si avem trei luni pe an in care nu ploua. Chiar si cu cea mai buna tehnologie, avem probleme”, declara d Perrein, ales recent presedinte al Asociatiei Producatorilor de Porumb din sudul tarii.

Pentru a valorifica cat mai bine potentialul solului – Perrein se plange ca este cam sarac in zona arendata de el – a trecut la cercetari pe cont propriu. Concret, a infiintat circa 1.000 de parcele pe care a probat mai multe soiuri de porumb in diferite combinatii de ingrasaminte. In 2013, va trage concluziile pentru a vedea ce merge mai bine in Baragan si ce nu. Nu se gandeste doar la el, ci si la femierii din zona. Vrea sa faca schimb de informatii cu acestia pentru a putea gasi impreuna „hibrizii care merg cel mai bine in anii prosti si care sa fie buni si pentru industrie”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *