O analiza critica a proiectulului de lege adoptat de Senat pentru modificarea Codului Silvic. Valoarea taierilor ilegale de paduri constatate de autoritati ajunge la 5 miliarde de euro in perioada 1990-2011[1]. Pentru a contura insa dimensiunea reala a problemei generate de defrisarile din tara noastra, ar trebui cuantificate si valoarea taierilor ilegale neconstatate sau musamalizate si pagubele produse de inundatii ca efect al despaduririi, respectiv probabilitatea intensificarii acestor efecte in viitor. Toate aceste date concentrate ar descrie in mod corect gravitatea taierilor ilegale care submineaza economia tarii, siguranta nationala si mediul sanatos al cetatenilor.
In acest context, reducerea presiunii antropice asupra padurilor ramase, stoparea taierilor abuzive si programele de impadurire ar trebui sa reprezinte o prioritate nationala pentru orice schimbare legislativa propusa de autoritati sau politicieni. Cu toate acestea, analiza proiectulului de lege[2] adoptat de Senat pe 17 septembrie pentru modificarea si completarea Legii nr. 46/2008 arata ca noul Cod Silvic este departe de fi o reforma reala pentru conservarea si protectia padurilor.
Remarcam ca unele propuneri sunt oportune si binevenite, cum ar fi: infiintarea Catalogului National al Padurilor Virgine, introducerea unor posibilitati de finantare alternativa pentru ocoalele silvice (valorificarea creditelor de carbon), introducerea conceptului conservarii peisajului forestier, obligarea mentionarii masurilor de protectie a mediului in autorizatiile de exploatare sau interzicerea pasunatului in intregul fond forestier.
O alta propunere, care din pacate trateaza doar partial valorificarea rezonabila a masei lemnoase, vizeaza prevenirea monopolizarii sectorului de prelucrare primara a lemnului si creaza dreptul de preemtiune pentru producatorii din industria mobilei la cumpararea de masa lemnoasa. Potrivit noului Cod Silvic propunerea se refera exclusiv la fondul forestier proprietate publica si ramane la nivelul unor recomandari de principii in elaborarea unui regulament de catre Guvern[3].
Noul Cod Silvic pastreaza tarele celui vechi
In acelasi timp se constata ca multe lipsuri, principii si prevederi inadecvate din vechiul Cod Silvic, care au contribuit la deteriorarea fondului forestier si raspandirea taierilor ilegale, sunt in continuare mentinute. Acestea sunt cateva exemple:
• aspectul necuprinzator al Codului Silvic (legislatia conexa cuprinde numeroase alte legi, hotarari si ordonante de urgenta ale guvernului, ordine ministeriale);
• puterea de reglementare, executie si control sunt excesiv de centralizate si aflate sub influenta politica;
• lipsa transparentei si controlabilitatii exterioare, inclusiv prin interdictia accesului publicului in paduri;
• subfinantarea sectorului silvic;
• evaluarea si vanzarea masei lemnoase pe picior (bazata pe aprecieri relative);
• promovarea constructiei de noi drumuri forestiere ce faciliteaza accesibilizarea fondului forestier si intensificarea exploatarii masei lemnoase;
• mentinerea conflictului de interese ce reiese din administrarea parcurilor nationale si naturale, respectiv a siturilor Natura2000 de catre Romsilva, entitate direct interesata si in exploatarea padurilor;
In plus, numeroase propuneri de modificare a Codului Silvic inrautatesc situatia padurilor, fiind in contradictie cu mentinerea sau cresterea teritoriului impadurit din Romania sau conservarea acestora.
Sute de mii de hectare de padure au un viitor incert
Conform noului Cod Silvic, fondul forestier national este constituit din paduri si diferite alte terenuri forestiere “cuprinse in amenajamente silvice la data de 1 ianuarie 1990, inclusiv cu modificarile de suprafata, conform operatiunilor de intrari-iesiri efectuate in conditiile legii” [4]. Termenul de paduri se refera la “terenurile cu o suprafata de cel putin 0,25 ha acoperite cu arbori, jnepenisurile, perdelele forestiere de protectie si pasunile impadurite” [5]. Coroborat cu propunerea de modificare care stipuleaza ca “intocmirea de amenajamente silvice este obligatorie pentru proprietatile de fond forestier mai mari de 10 ha” reiese ca proprietatile mai mici de 10 ha vor putea iesi, in conditiile legii, din amenajamentele silvice [6][7].
Cel putin 670.000 ha de paduri si/sau terenuri forestiere retrocedate in baza Legii nr.18/1991 si Legii nr. 1/2000 pot sa ramana fara amenajamente silvice si/sau excluse din fondul forestier national potrivit noului Cod Silvic [8]. La aceasta cifra se adauga proprietatile mai mici de 10 ha ale unitatilor administrativ-teritoriale, de cult si de invatamant si o parte din cele peste 560.000 ha incluse in cazuri litigioase de retrocedare.
“Se creeaza astfel o portita legislativa sau cel putin o situatie interpretabila: in cazul defrisarii vegetatiei forestiere, conform definitiei Codului Silvic, aceste terenuri nu vor mai constitui parte din fondul forestier national. Pe de alta parte permiterea lipsei amenajamentelor silvice pentru proprietatile mai mici de 10 ha in sine este o prevedere paguboasa, acestea fiind documentele de baza in gestionarea padurilor”, a comentat Csongor Kovacs, reprezentant al Asociatiei Transilvania Verde.
O alta modificare (art. 90) abroga obligatia administrarii perdelelor forestiere de protectie si finantarea acestora de catre bugetul de stat, lasand perdelele forestiere pe seama nimanui.
Taiatul la ras devine legal in parcurile nationale, chiar daca cu titlu de exceptie
Defrisarea completa a unei suprafete impadurite din parcurile nationale este in prezent interzisa prin Codul Silvic. Noul cod introduce insa exceptii care ar permite taierea la ras inclusiv in parcurile nationale si naturale, fara a detalia natura exceptiilor admise [9].
Fondul de conservare si regenerare a padurilor este taiat
In prezent veniturile Fondului de conservare si regenerare a padurilor, printre altele, sunt asigurate din 50% al cuantumul chiriei pentru ocuparea temporara a terenurilor din fondul forestier proprietate publica a statului. Potrivit noului Cod, se propune o micsorare de la 50% la 30% a cotei parte directionata catre fondul de conservare si regenerare a padurilor [10]. 20% din suma va ramane la administrator (in cele mai multe cazuri Romsilva), iar 50% va fi depus in fondul de accesibilizare a padurilor[11] (utilizat la construirea drumurilor forestiere necesare exploatarii materialului lemnos).
In cazul proprietatilor private toata chiria pentru ocuparea temporara a terenurilor din fondul forestier este achitata proprietarului[12]. Mentionam ca este vorba de chiria terenurilor scoase temporar din fondul forestier national, inclusiv pentru realizarea obiectivelor necesare explorarii si exploatarii resurselor minerale. Mai mult, se intentioneaza scoaterea efectuarii lucrarilor de ingrijire a arborilor tineri dintre activitatile finantate din acest Fond. Consideram ca veniturile Fondului de conservare si regenerare a padurilor ar trebui marit, nu micsorat.
Liber la cabane si despadurile aferente
Terenurile mai mici de 200 metri patrati vor putea fi scoase din fondul forestier fara a fi necesara compensarea cu un alt teren, chiar si in cazul caselor de vacanta [13]. Aceasta ingaduire duce la raspandirea constructiilor pe seama micsorarii fondului forestier si la intensificarea impactului negativ asupra padurilor conexe constructiilor (lumina, zgomot, deseuri, ape uzate, emisiile sistemelor de incalzire, cresterea traficului motorizat, peisaj etc.).
Comertul cu lemn fara documente poate genera venituri pentru unele buzunare
Potrivit noului Cod Silvic, s-ar permite vanzarea materialelor lemnoase provenite din primirea, depozitarea, prelucrarea, transportul si comercializarea lor fara documente specifice de transport sau in baza unor documente din care nu rezulta cu certitudine provenienta legala a acestora. Desi este prevazuta confiscarea materialelor lemnoase in cauza, prin introducerea unui nou alineat devine interpretabil cine poate valorifica aceste produse [14]. Fara o formulare mai precisa, se creaza o portita pentru valorificarea de catre infractor a lemnului provenit din activitati ilegale.
½ din Programul National de Impadurire
Actualul Cod Silvic prevede impadurirea a 2.000.000 ha pana in 2035. Prin modificarea codului se propune impadurirea a 1.000.000 ha pana in 2030 [15]. Mentionam ca prevederile actualului Cod Silvic adoptat in 2008 au ramas fara efecte timp de 6 ani consecutivi. Programul National de Impadurire [16] a fost promovat spre avizare in noiembrie 2010 si desi legea prevedea 2.000.000 ha, acest program prevedea impadurirea a doar 422.000 ha in perioda 2010-2035. Mai mult, nici acest program mutilat nu a ajuns in faza de aprobare si implementare [17].
“Noul Cod Silvic, ca si precedentul, mentine aceeasi perspectiva ingusta asupra rolului padurii: o resursa exploatabila. Noul cod reuseste doar sa schimbe partial conditiile de valorificare a lemnului. Prin urmare abordarea ramane aceeasi, propunandu-se un cod al metrilor cubi de cherestea, nu al copacilor vii ce intretin o economie durabila”, a adaugat Csongor Kovacs, reprezentant al Asociatiei Transilvania Verde.
Note:
[1] http://www.curteadeconturi.ro/Publicatii/economie7.pdf
[2] http://www.cdep.ro/caseta/2014/09/18/pl14436_se.pdf (in continuare “Noul Cod Silvic”)
[3] Articolul 60 alin. 5, Noul Cod Silvic
[4] Articolul 1, Noul Cod Silvic
[5] Articolul 2, Noul Cod Silvic
[6] Articolul 20, punctul 30., Noul Cod Silvic
[7] Amenajament silvic – studiul/documentul de baza in gestionarea padurilor, cu continut tehnico-organizatoric si economic, fundamentat ecologic.
[8] In baza Legii nr.18/1991 care prevedea reconstituirea dreptului de proprietate inlimita a 1 ha s-a retrocedat 344.283 ha de teren forestier, iar in baza Legii nr.1/2000 care a ridicat plafonul la 10 ha de persoana deposedata, au fost retrocedate aproximativ 330.000 ha de terenuri forestiere. Date extrase din raportul “Situatie patrimoniala a fondului forestier din Romania, in perioada 1990-2012” – Curtea de Conturi a Romaniei http://www.curteadeconturi.ro/Publicatii/economie7.pdf
[9] Prin modificarea Art. 29 alin. 5.
[10] Articolul 33, alin. 2, lit. C) Noul Cod Silvic
[11], [12] Articolul 42, alin. 1, lit. B) Noul Cod Silvic
[13] Articolul 37, Noul Cod Silvic
[14] Noul Cod Silvic, Articolul 72, alin. 1: Pentru evitarea degradarii, materialele lemnoase se pot valorifica; contravaloarea acestora se consemneaza intr-un cont special pana la solutionarea definitiva a cauzei.
[15] Articolul 88, Noul Cod Silvic
[16] Programul national de impadurire: http://mmediu.ro/file/17.11.2010_Programul-National-Impadurire.pdf
[17] http://www.cdep.ro/interpel/2014/r4241A.pdf
