Ultima reabilitare a celui mai inalt drum alpin din Romania a fost facuta de nemti in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial.
De mai bine de 60 de ani, pavajul si podurile drumului se degradeaza continuu. Numai un sfert din soseaua care strabate muntii Parang e asfaltata.
Ca sa ajunga la cetatile dacice din zona Orastie, ostasii lui Traian au construit Transalpina in anul 101 e.n. Asa a inceput povestea unei cai de legatura intre doua zone ale Romaniei, un periplu ce-ti taie rasuflarea prin frumusetea si puritatea peisajelor.
Pe unele portiuni Transalpina este un adevarat test de anduranta pentru masini si un test de rezistenta si indemanare pentru soferii care se incumeta sa treaca printre bolovani ascutiti sau sa tina linia dreapta pe marginea prapastiilor. Traseul este mai usor de strabatut cu bicicleta sau cu motocicleta.
DN 67C este cel mai inalt drum alpin din tara noastra, cunoscut de unii si sub denumirea de „Calea Regelui”, pentru ca a fost reconstruit in perioada interbelica de Regele Carol al II-lea. Dupa reconstructia din anul 1933, a mai avut loc o reabilitare a drumului in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, cand nemtii aveau nevoie de aceasta cale de acces din motive militare. Din pacate, de atunci nimeni nu a mai pus vreo piatra in pavajul acestei cai de acces.
De nota 10
„Botezata DN 67C, aceasta sosea face legatura intre Novaci si Sebes. Este un traseu foarte putin cunoscut, care pe alocuri urca la peste 2.000 de metri – Pasul Urdele (2.141 metri), insa este extrem de frumos si salbatic.
Daca Transfagarasanul este, dupa parerea mea, de nota 9, Transalpina merita cu siguranta un mare 10 pentru peisaje, aventura si mister. Soseaua a fost construita si pietruita de nemti in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, din ratiuni militare, insa a fost foarte putin folosita. De atunci, drumul a fost foarte putin intretinut, iar pavajul si podurile s-au degradat.
Azi, soseaua mai este asfaltata in proportie de 25%. Accesul se poate face fie din Novaci sau Sebes, fie prin Valea Oltului-Brezoi-Voineasa-Vidra-Obarsiile Lotrului”, povesteste Sabin Cornoiu, directorul Salvamont Gorj.
De obicei, turistii care ajung in zona Gorjului merg pe Transalpina pana in statiunea montana Ranca si uita sa se intrebe ce mai urmeaza dupa aceasta oprire. Transalpina ocoleste Varful Papusa, apoi, aventurierii au impresia ca au ajuns printre nori.
Cel mai inalt punct al drumului este Pasul Urdele, care atinge inaltimea de 2.141 de metri. Varful muntelui iti da ameteli, norii se plimba deasupra ta si ai senzatia ca esti stapan peste tot tinutul. Culorile si nuantele toamnei isi umplu sufletul de liniste, cate o pasare rapitoare brazdeaza albastrul infinit al inaltului.
Verde puternic, rosu mestecaniu, verde-galbui sau albastru plin de pestii unui rau sunt doar cateva dintre minunatiile intalnite pe acest „Drum al Regelui”. Iarna incepe sa-si faca simtita prezenta, se zaresc in departare cateva pete de un alb stralucitor.
Lacul Galcescu, o minune a naturii si a Gorjului
In zona Transalpina exista mai multe lacuri glaciare, dintre care cel mai cunoscut este Lacul Galcescu. Cu o suprafata de 3,2 hectare, Lacul Galcescu este cel mai intins iezer glaciar din zona Gorjului. Adancimea maxima este de zece metri. Se afla la o altitudine de 1.950 metri si este populat natural cu pesti.
Rezervatia naturala din jurul lacului protejeaza raritati precum floarea-de-colt si bujorul salbatic. Numele lacului vine de la poteca incalcita printre jnepi si ienuperi care duce la lac, loc de unde izvoraste raul Lotru. Fauna abundenta nu a facut necesara popularea artificiala a Lacului Galcescu.
Drumul se poate parcurge in circa cinci ore de la statiunea montana Ranca peste Zanoaga Iezer, prin Pasul Urdele.
Un alt obiectiv turistic spectaculos este Cascada Dracilor, de 12 metri inaltime. Aici se poate ajunge foarte usor de la Cabana Obarsia Lotrului, situata la zece minute de mers pe jos de cascada.
De asemenea, la mai putin de o ora de mers pe jos de la Cabana Obarsia Lotrului spre Ranca se afla Lacul Iezerul, asezat la 1.900 de metri altitudine, aproape de Izvoarele Gilortului. Iezerul are o suprafata de trei hectare si o adancime de 1,5 metri.
Mai putini turisti, mai putine gunoaie
Faptul ca zona nu este foarte cunoscuta si, implicit, nu este asaltata de turisti, face ca soseaua care strabate Muntii Parang sa nu fie sufocata de deseuri. Reprezentantii Garzii de Mediu Gorj spun ca cele mai mari probleme sunt in statiunea montana Ranca, aflata in administrarea Consiliilor Locale Baia de Fier si Novaci. „Mizeria troneaza in aceasta localitate: deseuri menajere lasate de turisti, moloz de la cabanele si pensiunile aflate in constructie.
Mai sus de statiune, spre Lacul Galcescu, nu am prea dat amenzi. In zona Transalpina nu prea avem probleme cu deseurile lasate-n urma de turisti. Am amendat vara aceasta doua obsti satesti pentru deseuri gasite prin padure si pe marginea drumului DN 67C.
Dar asta s-a intamplat o singura data. Poate dupa ce drumul va fi mai usor de parcurs, se vor infiinta si gunoaiele. Din pacate, mai avem mult pana invatam sa protejam mediul”, a spus Ovidiu Ilie, comisarul-sef al Garzii de Mediu Gorj.
Reabilitare si modernizare
Drumul National 67 C va fi modernizat intre Sebes, judetul Alba si Bengesti, judetul Gorj, in cadrul unui proiect intitulat „Trans Alpina”.
Oficialitatile din Alba sustin ca proiectul va intrece in dimensiuni, dificultate de executie si pret celebrul Transfagarasan.
Cei aproape 150 de kilometri de drum vor fi acoperiti cu covor asfaltic, iar latimea partii carosabile va fi de minimum opt metri (chiar si pe serpentine).
Modernizarea se va realiza simultan pe patru tronsoane diferite, astfel incat traficul sa fie cat mai putin afectat.
Valoarea totala a proiectului se va ridica la aproape 350 de milioane de euro, bani obtinuti printr-un credit cu dobanda redusa.
Dumitru Leustean, directorul Sectiei Gorj a Drumurilor Nationale, a precizat ca lucrarile de modernizare au inceput pe teritoriul judetului Gorj in data de 22 septembrie. Lucrarile au fost incredintate firmei ROMSTADE Bucuresti.
„Pe teritoriul judetelor Valcea si Alba nu s-a facut predarea amplasamentelor. Aici este vorba despre 87 de kilometri, restul fiind in Gorj. Dupa predarea care va avea loc pana la sfarsitul saptamanii viitoare, vom primi si ordinul de incepere a lucrarilor.
Nu se va lucra in perioada sezonului rece, adica din 1 sau 15 noiembrie pana la 1 aprilie. Timp de doi ani vor dura lucrarile”, a declarat directorul Sectiei Valcea a Drumurilor Nationale, Eugen Manescu.
Reprezentantii Consiliului Judetean Alba au declarat ca a fost eliberata autorizatia de constructie pe tronsonul de pe teritoriul acestui judet.
Sursa: Adevarul
