Cand copacii mor, oamenii mor

Ora de silvicultur?: casarea copacilor!
Cand copacii mor, oamenii mor

Acest adevar a fost readus in atentia intregii lumi in iunie 2002, cand copacii din Canton, Michigan, s-au imbolnavit. Vinovata de aceasta situatie a fost o insecta rara, emerald ash bore (gandacul smarald de frasin), Agrilus planipennis, originar din China, care s-a raspandit rapid in SUA. Insecta a aparut in locatii aparent aleatorii, mai indepartate, deoarece copacii infestati erau expediati in necunostinta de cauza in diferite zone, relateaza TheAtlantic.com.

In decursul a patru ani dupa infestare, copacii de frasin au murit. Peste 100 de milioane de arbori au murit din momentul declansarii epidemiei. In unele cazuri, moartea lor a avut un impact imediat, deoarece au cazut peste case, masini si peste oameni. Pe termen lung, disparitia lor a insemnat ca parcurile si cartierele, care la un moment dat erau pline de copaci, au ramas goale.

S-a mai intamplat si altceva, insa a fost un aspect mai putin evident. Atunci cand Serviciul Forestier American a analizat datele populatiei din tinuturile afectate de acest gandac, specialistii au identificat o crestere semnificativa a ratei mortalitatii.
Concret, tot mai multi oameni au murit din cauza unor boli cardiovasculare si ale tractului respirator inferior. Pe masura ce infestarea a pus stapanire pe aceste locuri, legatura cu o stare de sanatate proasta a devenit din ce in ce mai puternica.

“Relatia dintre copaci si sanatatea umana”, asa cum o numesc oamenii de stiinta, este una puternica. Specialistii au analizat cat mai multi factori demografici posibili, si totusi, nu au reusit sa explice intr-un mod satisfacator pentru toata lumea, de ce s-ar putea intampla acest lucru.
Intr-un sens literar, desigur, absenta copacilor ar insemna lipsa oxigenului, adica, nu putem supravietui fara arbori. Mai stim ca arborii actioneaza ca un filtru natural, curatand aerul de poluanti, cu efecte masurabile in zonele urbane. Serviciul Forestier a declarat ca actiunea de curatare a aerului poluat de catre copacii urbani are o valoare de 3,8 miliarde de dolari pe an.

In Washington, copacii elimina dioxidul de azot din aerul respirabil, intr-o masura egala cu scoaterea din trafic a 274.000 de masini, economisindu-se astfel 51 de milioane de dolari in fiecare an in ceea ce priveste costurile de ingrijire medicala asociata cu poluarea.
Insa o idee moderna sugereaza ca arborii si alte elemente ale mediilor naturale ar putea afecta sanatatea oamenilor si in moduri mai nuantate. Roger Ulrich a demonstrat puterea unei conexiuni cu natura, in studiul sau clasic din 1984, in cadrul caruia a analizat pacientii care se recuperau in urma unei interventii chirurgicale de indepartare a vezicii biliare.

Acesta a introdus doua posibilitati, referitoare la ceea ce vedeau pe geam pacientii, in asa fel incat jumatate dintre ei sa poata privi natura, in timp ce ceilalti vedeau un zid de caramida. Cei care aveau copaci langa fereastra si-au revenit mult mai repede si au avut nevoie de mai putin calmante decat cei care au privit doar zidul de caramida. Cei care au profitat de efectele benefice ale copacilor au avut chiar si mai putine complicatii in timpul interventiei chirurgicale.

Psihologii ecologici Rachel si Stephen Kaplan au asociat capacitatea de reabilitare a naturii cu asa-numita “fascinatie blanda”. Acestia spun ca peisajele naturale sunt capabile sa capteze atentia oamenilor si sa ii aduca intr-un fel de stare hipnotica, in care gandurile si emotiile negative sunt depasite printr-un sentiment pozitiv de bunastare.

Intr-adevar, o analiza a mai multor studii a descoperit dovezi coonform carora mediile naturale au “un impact pozitiv si direct asupra starii de bine”, reducand nivelul de furie si tristete.

Un studiu din 2010 a analizat prezenta parcurilor si padurilor in vecinatatea caselor oamenilor si abilitatea lor de a actiona ca un “tampon” impotriva stresului. Oamenii de stiinta au descoperit in final ca prezenta “spatiilor verzi” a fost asociata mai degraba cu bunastarea fizica, decat cu cea mentala. Desi natura nu a reusit intru totul sa-i faca pe participanti sa uite de evenimentele stresante ale vietii lor, se pare ca a reusit sa inabuse deviatiile psihosomatice ale acestora.

Asadar, exista ceva fascinant si misterios in ceea ce priveste legatura intre sanatatea noastra, a oamenilor, si cea a naturii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *