Duminica va avea loc in Bulgaria un referendum national cu privire la oportunitatea construirii unei noi centrale nucleare. Eventuala unitate urmeaza sa fie situata pe malul Dunarii, la granita cu Romania, dar printre locuitorii zonei nu exista unanimitate daca ar fi sau nu bine sa fie construita o centrala nucleara in apropierea locuintelor lor. Cu toate ca este cunoscuta drept centrala nucleara Belene, santierul acesteia este situat la o distanta aproape egala de doua orase – Belene si Svistov. Autoritatile locale din aceste doua orase au pareri contrare: primarul orasului Belene este unul dintre cei mai mari sustinatori ai dezvoltarii industriei nucleare, in timp ce reprezentantii primariei de la Svistov se opun in mod ferm.
Aici nimeni nu va spune ca sprijina centrala, cu totii suntem impotriva, afirma o femeie de circa 50 de ani pe care o intalnesc in piata centrala din Svistov, un orasel cu circa 30.000 de locuitori, la care se adauga inca 10.000 de studenti din toata tara care invata la Academia de Studii Economice din oras.
Suntem foarte ingrijorati de posibilitatea ca in apropierea orasului nostru sa fie construita o unitate nucleara, a declarat pentru AGERPRES viceprimarul Svistovului, Emil Dimitrov. Strategia noastra de dezvoltare are alte obiective, cum ar fi invatamantul, dezvoltarea coridoarelor de transport prin construirea unui nou pod pe Dunare intre Svistov si Zimnicea, dezvoltarea turismului, industriei alimentare si agriculturii. O centrala nucleara va afecta grav agricultura si viticultura. Cine va mai cumpara produsele noastre, atunci cand se va vedea originea lor, intreaba Dimitrov. El se teme ca centrala ar putea sa provoace si scaderea interesului tinerilor de a invata la Academia din Svistov, una dintre cele mai renumite institutii de invatamant superior din Bulgaria.
In opinia oficialului, nu trebuie ignorata nici problema securitatii nucleare. Orasul Svistov a fost grav afectat de cutremurul cu epicentrul in Vrancea din 4 martie 1977. Peste 100 de locuitori ai orasului si-au pierdut viata si mai multe blocuri s-au prabusit. Exista mai multe rapoarte stiintifice in care se afirma ca locul nu este potrivit pentru amplasarea unei centrale nucleare, din cauza activitatii seismice. Pe de alta parte, nici din punct de vedere economic nu merita sa fie construita o centrala nucleara, pentru ca aceasta va fi prea scumpa si nu va fi rentabila, crede Dimitrov. El se declara pentru dezvoltarea surselor de energie regenerabila.
Rata somajului la Svistov este relativ scazuta, 7-8%. Marea majoritate a persoanelor fara loc de munca nu au absolvit nici studii preuniversitare, ceea ce inseamna ca ele nu pot fi angajate la viitoare centrala. Practic construirea ei nu va contribui cu nimic la diminuarea ratei somajului in Svistov, sustine Dimitrov. El este convins ca dezvoltarea zonei presupune colaborarea mai stransa intre Bulgaria si Romania. Peste 100 de locuitori ai Svistovului lucreaza pe celalalt mal al Dunarii, in uzinele pentru biocombustibil. La Svistov exista un liceu de chimie si oamenii nostri sunt angajati ca personal calificat, spune Emil Dimitrov. Viceprimarul afirma ca omul de afaceri roman Ioan Niculae, care a investit in linia de feribot intre Svistov si Zimnicea, a fost declarat cetatean onorific al Svistovului. Intrebat ce cred autoritatile locale romane despre proiectul centralei nucleare, Dimitrov afirma ca toti romanii din zona pe care i-a contactat sunt foarte ingrijorati de proiect si au o atitudine negativa.
De aceeasi parere este si Kaloian, un barbat de 48 de ani, pe care il intalnesc in piata centrala. Kaloian afirma ca ar vota mai degraba cu „NU” la referendum. Acesta a lucrat pe santierul centralei inca din anii 80, dar inca isi aduce aminte de marele cutremur din 1977 si nu este convins ca ar fi bine ca acolo sa fie construita o centrala nucleara.
Intr-o alta piata centrala, situata la doar 30 de kilometri distanta de Svistov, lucrurile par sa fie privite altfel. Belene, un orasel cu aproximativ 10.000 de locuitori, traieste cu speranta ca va trece printr-o renastere nucleara. Un grup de pensionari stau de vorba langa chioscul loteriei nationale. „Sigur ca da”, este raspunsul lor la intrebarea daca doresc ca langa localitatea lor sa fie construita o centrala nucleara. Argumentele sunt cunoscute: locuri de munca, salarii mai mari pentru tineri, dezvoltare economica si facturi mai mici la curent. Un singur batran afirma ca el nu vrea sa le lase nepotilor sai o asemenea mostenire. „Ce au sa faca copiii nostri daca va avea loc o avarie nucleara?” – intreaba el si aduce aminte de riscul seismic si marele cutremur din 1977. Replica lui provoaca nemultumirea interlocutorilor si discutia devine aprinsa. Ei sustin ca un incident nuclear este imposibil la Belene pentru ca centrala va fi de ultima generatie.
Biroul primarului orasului Belene, Petar Dulev, este plin de brosuri prin care se indeamna sa se voteze cu „DA” la referendum. Pe perete din spatele lui poate fi vazut un tablou pe care este pictata viitoarea centrala. Consiliul local al orasului a votat in unanimitate o decizie in favoarea construirii centralei nucleare, afirma Dulev. Din cei 7 mii de locuitori cu drept de vot ai orasului, intre 5 si 6 mii au semnat petitia pentru organizarea referendumului in vederea reluarii proiectului.
Decizia privind constructia unei centrale nucleare la Belene a fost luata inca din anul 1981. Constructia efectiva a inceput in anul 1987, dar proiectul a fost inghetat la inceputul anilor ’90 din cauza lipsei de finantare si a riscurilor seismice din zona, el fiind reluat in anul 2003. In urma cu 25 de ani, in oras a fost infiintat un liceu specializat pentru pregatirea cadrelor pentru industria nucleara. In aceste doua decenii si jumatate, liceul a fost absolvit de mii de elevi, acestia fiind insa nevoiti ori sa se mute la Kozlodui, unde este singura centrala nucleara din Bulgaria, ori sa se angajeze in alte domenii. Maia Anghelova, director-adjunct al liceului, afirma ca interesul fata de aceasta institutie de invatamant a fost foarte mare in anii ’80 cand veneau elevi din intreaga tara, dar acesta a scazut brusc dupa anul 1990 cand proiectul a fost inghetat. Toti elevii nostri spera sa-si gaseasca de lucru la centrala nucleara de la Belene, dar eu intotdeauna ii avertizez ca trebuie sa aiba o varianta de rezerva, afirma Anghelova. In opinia sa, cel mai probabil este o greseala ca in dezvoltarea orasului se mizeaza doar pe construirea acestei centrale. Trebuie sa avem si alternative, cum ar fi dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii sau turismului, crede ea. In ultimii ani, liceul s-a reprofilat si, cu toate ca continua sa pregateasca specialisti in energia nucleara, ofera elevilor si posibilitatea de a invata sa devina electricieni sau manageri de mici intreprinderi. Din cauza lipsei de locuri de munca, tinerii pleaca din Belene, afirma Anghelova, dand ca exemplu situatia propriului ei fiu care s-a stabilit in Germania, dar are de gand sa se intoarca daca centrala va fi deschisa si economia locala incepe sa creasca.
Primarul Petar Dulev confirma faptul ca tinerii parasesc orasul. Rata somajului se ridica la 15-16%, dar acestea sunt datele oficiale, in realitate oamenii fara un loc de munca sunt mult mai multi, sustine el. In oras practic nu este nicio industrie, 250 de persoane lucreaza intr-o unitate de constructii mari din metal, situata pe santierul centralei, si atat, afirma primarul. El noteaza ca in urma cu cativa ani, cand a fost reluata construirea centralei, rata somajului in oras a scazut la numai 5%.
Referitor la riscul seismic, Dulev spune ca a primit un raport semnat de profesorul roman Gheorghe Marmureanu, directorul onorific al Institutului de Fizica a Pamantului, in care se afirma ca Belene si Kozlodui sunt situate in aceeasi zona din punctul de vedere seismic, prin urmare riscul la Belene nu este mai mare decat la Kozlodui. Nu putem specula cu durerea locuitorilor orasului Svistov, dar de ce in 1977 combinatul chimic din acest oras nu a patit nimic in urma cutremurului? Asta inseamna ca cel mai probabil problema a fost la calitatea constructiilor in cazul celor cateva cladiri afectate la Svistov, crede Dulev. El adauga ca pozitia oficiala a Romaniei este in favoarea construirii centralei de la Belene si spune ca s-a intalnit in aceste zile cu Teodor Chirica de la Romatom si Ionel Bucur, director general CNE Cernavoda, veniti in Bulgaria pentru a participa la conferinte organizate de sustinatorii energiei nucleare.
Intrebat ce cred colegii lui primari de localitati de pe malul stang al Dunarii, Dulev spune ca are contacte bune cu autoritatile locale din judetele Olt si Teleorman cu care lucreaza la proiecte de cooperarea transfrontaliera, dar ca in timpul intalnirilor, oficialii romani nu abordeaza subiectul construirii unei centrale locale. Daca bulgarii voteaza cu „NU” la referendum, asta ar insemna sfarsitul energiei nucleare in Bulgaria, odata cu inchiderea ultimelor doua unitati de la Kozlodui si tara noastra va fi nevoita sa importe energia electrica din Romania si Turcia, adauga Dulev.
Pe drumul de intoarcere, trec pe langa santierul centralei. Sunt semne de circulatie care interzic stationarea si fotografierea in zona. Am intrebat totusi la Compania Nationala Electrica daca pot sa fac fotografii si am primit permisiunea. Fac mai multe forografii, dar nimeni nu iese sa ma intrebe cine sunt si ce caut acolo. In urma cu cateva luni, guvernul de la Sofia a scos santierul de pe lista obiectivelor strategice de importanta nationala si acesta nu mai este pazit de forte de politie. Cladiri administrative, macarale, gard de sarma ghimpata, precum si mai multi caini vagabonzi fac parte din peisajul trist de iarna. Odata cu apusul soarelui, o ceata foarte deasa cade brusc. Vizibilitatea este extrem de redusa, iar contururile drumului sunt cel putin la fel de neclare cat de neclara este si soarta dezvoltarii industriei nucleare in zona.
