Un nou raport de investigație realizat de GAIA (Global Alliance for Incinerator Alternatives) ilustrează impactul catastrofal pe care comerțul cu deșeuri din plastic, practicat la nivel global, îl are asupra țărilor importatoare din Asia de Sud. Ceea ce este, în mod eronat, numit „reciclare” de către țările bogate care exportată aceste deșeuri, devastează comunitățile locale din Thailanda, Malaezia și Indonezia. Concluzia acestui raport este că țările exportatoare trebuie să-și asume responsabilitatea pentru propriile deșeuri!

Plasticul aruncat de fabricile de reciclare a hârtiei se strânge în Bangun, estul Java, Indonezia. Ecoton, o organizație parteneră a rețelei GAIA, din Java de Est, estimează că până la 60-70% din hârtia importată pentru reciclare este contaminată cu deșeuri de plastic. Fotografia a fost realizată cu amabilitatea lui Fully Handoko / Ecoton.

Când China a anunțat, la începutul anului 2018, că își închide frontierele pentru deșeurilor din plastic, întreaga industrie globală de reciclare a plasticului a fost cuprinsă de haos.

Pe fondul unor considerente economice și de mediu, China a adoptat o nouă politică, denumită Sabia Națională (National Sword), luând decizia de a nu mai primi deșeurile provenind din alte state. Consecințele acestei decizii au afectat zeci de state din lumea întreagă, reliefând pentru prima dată adevăratul cost al consumerismului, a problemelor generate de producția masivă și iresponsabilă de plastic și a limitelor obiective ale reciclării.

Deșeurile din plastic au fost redirecționate către alte țărmuri, mai sărace, care s-au arătat binevoitoare să primească gunoiul națiunilor dezvoltate. Odată cu aceste deșeuri, însă, statele importatoare s-au trezit sufocate de probleme fără precedent, fiind puse în pericol atât sănătatea comunităților locale, cât și mediul înconjurător.

Compilație de date aparținând Greenpeace din Estul Asiei, obținute prin amabilitatea lui Sarah Fitzgerald.

Relatările oamenilor, provenind din diferite comunități, care sunt direct implicați în importul materialelor din plastic, relevă dimensiunea umană complexă a acest comerț controversat, care se desfășoară la nivel mondial. Printre actorii implicați se numără atât inițiative civice de la firul ierbii, care militează împotriva poluării cu plastic, cât și guvernele țărilor importatoare, explorând cu toții, din ce în ce mai serios, perspectiva replicării modelului chinez. Eforturile lor sunt îngreunate, însă, de corupția adânc înrădăcinată în comerțul cu deșeuri, a cărui profitabilitate îi motivează încă pe mulți decidenți să se pronunțe în favoarea proliferării sale.

Comerțul global cu deșeuri din materiale plastice pune oamenii și comunitățile în pericol, are efecte pe termen lung asupra sănătății și mediului înconjurător, și încurajează producția continuă de noi materiale plastice, precum și consumul iresponsabil.

Exporturile de deșeuri din plastic este privit drept o soluție la problema deșeurilor din plastic, însă în realitate doar 9% din plasticul produs de omenire începând cu anul 1950 a fost reciclat.

Un agricultor thailandez care locuiește în apropierea unui depozit de deșeuri din plastic importate le-a transmis un mesaj moralizator americanilor de peste ocean: „Sunteți niște oameni egoiști!”. Deșeurile din plastic l-au îmbolnăvit și au transformat sursele de apa potabilă, pe care le folosea înainte, în focare de infecții.

Nu vă exportați gunoiul! Este produsul civilizației voastre și știți că este toxic,” a spus acesta. „De ce îl aduceți în Tailanda?”

Datele indică faptul că actuala criză a deșeurilor din plastic care a cuprins Asia de Sud-Est este punctul culminant al unei experiențe globale. Pe scară largă, exporturile de deșeuri din plastic au scăzut cu aproape 50%, de la 12,5 milioane de tone în 2016 la 5,8 milioane de tone în 2018 (conform dator disponibile din ianuarie până în noiembrie 2018). Deoarece se estimează că producția de plastic va crește, această scădere a exporturilor înseamnă, în parte, că materialele plastice reciclabile vor continua să fie depozitate la gropile de gunoi în țările gazdă ori să fie incinerate, soluții la fel de toxice.

Astăzi, orice țară fără reglementări adecvate poate ajunge o pradă ușoară pentru exportatorii de deșeuri. Localitatea Nord Sumengko din Indonezia, de exemplu, s-a transformat într-un groapă de gunoi internațională aproape peste noapte. Investigațiile conduse pe teren de către membrii GAIA au găsit munți de gunoaie de două peste metri înălțime, în haldele ilegale improvizate, care sunt incinerate în aer liber, adică în cel mai nociv mod cu putință.

Din păcate, acest trend va continua până când comunitatea internațională va reacționa prin măsuri stricte vizând, pe de o parte, responsabilizarea producătorilor de deșeuri și a țărilor exportatoare, cât și protejarea comunităților vulnerabile împotriva abuzurilor. După interdicția de import întreprinsă de China, deșeurile de plastic au luat cu asalt Malaezia, Vietnam și Thailanda. La scurt timp, simțind pericolul care le paște dacă nu iau atitudine cât mai rapid, acestea au urmat exemplul chinez și au impus restricții asupra importurilor. Ce a urmat? Desigur, exporturile s-au îndreptat către noi destinații cu reglementări suficient de laxe, precum: Indonezia, India și Turcia.

Odată ce o țară înăsprește reglementările privind importurile de deșeuri din plastic, acestea sunt redirecționate către o altă destinație. Când și această țară începe să impună restricții, exporturile se îndreaptă către următoarea. Și tot așa până când situația va deveni, într-un final, de neacceptat. Ce se va întâmpla atunci? Rămâne de văzut.

Există totuși motive să fim optimiști. Recent, între 29 aprilie și 10 mai, a avut loc Convenția de la Basel, în Elveția, care a dat curs unei propuneri venite din partea Norvegiei. Aceasta prevedea o mai mare transparență și responsabilitate în comerțul mondial cu deșeuri din plastic. Propunerea spunea că exportatorii de deșeuri din plastic ar trebui să primească, în prealabil, permisiunea țărilor de destinație – un sistem cunoscut sub numele de „consimțământ prealabil în cunoștință de cauză”, care este deja în vigoare pentru alte tipuri de deșeuri periculoase. Deși binevenită, efectele acestei propuneri vor avea nevoie de încă multe luni pentru a produce efecte, spre disperarea comunităților locale din țările importatoare de deșeuri, care rămân în continuare pradă poluării și bolilor care însoțesc deșeurile lumii dezvoltate.

Acest articol reprezintă o traducere a investigației originale efectuate de GAIA, care a fost publicată împreună cu Greenpeace. Raportul original poate fi consultat accesând următorl link: https://wastetradestories.org/introduction/.

GAIA este o alianță mondială cuprinzând peste 800 de grupuri informale, organizații neguvernamentale și persoane fizice, din peste 90 de țări, a căror viziune este aceea a unei lume fără toxine, fără incinerare, în care drepturile comunităților și ale mediului înconjurător sunt pe deplin respectate. GAIA este prezentă și în România.
www.no-burn.org

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here