Cum se vede de sus Delta Clujului. Frumuse?ile ne?tiute din cea mai mare întindere de stuf din Transilvania
Cum se vede de sus Delta Clujului. Frumuseţile neştiute din cea mai mare întindere de stuf din Transilvania
Cum se vede de sus Delta Clujului. Frumusetile nestiute din cea mai mare intindere de stuf din Transilvania
Cum se vede de sus Delta Clujului. Frumusetile nestiute din cea mai mare intindere de stuf din Transilvania

Un film de amatori, facut intr-o drumetie, in Delta Clujului arata, inca o data, ce frumuseti nestiute ne inconjoara, dar si cat de usor poate fi sa promovezi turistic o destinatie testata pe propria piele.

Dragos Busuioc si Radu Pop au facut un film de vreo 6 minute din imaginile filmate de o drona si fotografii din zona.

Rezultatul il puteti vedea in video-ul de mai jos:

Minunea numita Delta Clujului

„Delta Clujului“ sau Stufarisurile de la Sic sunt in custodia Asociatiei Eco Transilvania. Stufarisul se afla nord-estul judetului Cluj, la 60 de kilometri de Cluj-Napoca si 15 kilometri de Gherla. Zona propriu-zisa cu stuf este de circa 220 de hectare, iar suprafata intregii rezervatii este de 505 de hectare.

Stufarisurile de la Sic reprezinta cea mai mare intindere de stuf din Transilvania si a doua ca suprafata dupa Delta Dunarii. Pe langa patura de stuf, in rezervatie se mai gaseste si o padure-galerie, unul dintre tipurile de habitat prioritar pentru conservare. Acolo vietuiesc aproape 500 de plante, circa 500 de specii de fluturi, peste 200 specii de insecte, 9 specii de serpi, 72 de specii de pasari (protejate la nivel national si international) si 23 specii de mamifere.

Un simbol al stufarisurilor intinse este buhaiul de balta, o specie protejata la nivel mondial, care are nevoie de suprafete mari de trestie pentru a cuibari. In „delta“ mai traiesc carsteii de balta, crestetii pestriti, cenusii si starcii pitici. Acum 150 de ani traiau si pelicani in „Delta Clujului“.

„Prezenta apei aici a nascut tot acest complex ecosistem. Apa inunda radacina stufului in umbra caruia se adapostesc cuiburile pasarilor, tot apa este cea care ascunde o intreaga lume de alge si vietuitoare care hranesc pesii, pesti care, la randul lor hranesc pasarile si oamenii. Apa este cea care a creat tot acest peisaj ce atrage si bucura privirea celor vin sa admire. Desecand mlastinile si secand paraiele, nu va mai fi stuf, nu vor mai fi pesti, nu vor mai veni pasari si spre final nu vor mai ramane decat unii oameni… aceia care nu mai pot pleca din pricina batranetii lor“, explica biologul clujean Alexandru Stermin, unul dintre cei care au grija de frumusetea de la Sic.

 

Oaza de liniste de langa oras

Zona este vizitata de sute de turisti, iar podetul de lemn ce traverseaza o parte din stufaris, foisoarele si observatorul ornitologic cresc accesibilitatea turistica a zonei.

Lacul Stiucilor (foto mai jos, credit foto: Calin Precup), helesteele si iazurile din Bazinul Fizesului reprezinta peste 430 de hectare de luciu.

 

Pe langa locurile de cuibarit si hrana, zona este un important punct in calea de migratie a inaripatelor. Multe dintre specii ce cuibaresc in nordul indepartat poposind aici pentru a se hrani in timpul lungii lor migratii. Aceste zone, explica biologul Stermin, pe langa importanta lor ecologica, aduc si un venit economic deosbit prin diversele specii de peste care populeaza iazurile, de un real interes pentru pescari.

„Cand iti doresti sa scapi pentru cateva minute intr-un loc indepartat unde sa fie numai pasari si natura, si iti dai seama ca dupa 30 de minute de condus, din centrul Clujului, ai ajuns in locul pe care ti-l doresti…. doar cu pasari si natura.. , dar nu indepartat. Si acum simt in capul pieptului emotia pe care mi-a dat-o mersul pe podetul ala lung… care parca ma ducea undeva, departe, in timp“, marturiseste biologul clujean.

Imagini cu speciile care traiesc in Delta Clujului, AICI.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here