De decenii in sir, autoritatile romane incearca sa convinga pe oricine vrea sa asculte ca Delta Dunarii este un taram turistic fabulos si ca fac eforturi sustinute pentru a-l pune in valoare

In realitate, eforturile facute de autoritati pentru punerea in valoare a acestei zone sunt aproape nule, iar banii alocati din bugetul public sunt irositi sistematic.Astfel, in timp ce investitiile private care au inflorit in Delta Dunarii sunt periclitate de lipsa celor mai banale elemente de infrastructura, Guvernul si administratia din judetul Tulcea au cheltuit o buna parte din cele 40 milioane euro pentru proiecte turistice de care nu este nevoie sau care dubleaza obiective deja existente. La doi ani de la adoptarea de catre Guvern a programului privind „Dezvoltarea integrata si echilibrata a zonei turistice din Delta Dunarii”, prea putine dintre obiectivele sale au fost atinse. Cea mai mare parte dintre sumele cheltuite a mers catre diverse studii de fezabilitate sau documentatii tehnice. Proiectele propuse sunt blocate fie de neintelegerile dintre autoritatile locale, fie de organizatiile de mediu care au sesizat prejudiciile pe care le-ar fi adus asupra ecosistemului finalizarea acelor obiective.

Autoritatile locale recunosc cu jumatate de gura ca blocarea investitiilor este determinata tocmai de lipsa unei strategii privind dezvoltarea acestei zone. In urma cu doi ani, guvernul a adoptat programul „Dezvoltarea integrata si echilibrata a zonei turistice din Delta Dunarii”, propus de Autoritatea Nationala pentru Turism (ANT) la solicitarea Consiliului Judetean (CJ) Tulcea. Pentru realizarea acestui program, Executivul a disponibilizat din bugetul de stat aproape 40 milioane de euro. Conform programului guvernamental, investitiile urmau sa fie fundamentate si realizate de Consiliul Judetean Tulcea si de consiliile locale din Delta Dunarii, acestea din urma avand sa devina benficiarii infrastructurii turistice realizate.In 2007, CJ Tulcea a cheltuit in contul acestor investitii fonduri bugetare alocate de Guvern de peste 3 milioane de euro. Octavian Motoc, director in cadrul CJ Tulcea, a declarat ca aceste alocatii bugetare au fost utilizate pentru realizarea studiilor de fezabilitate si pentru intocmirea unor documentatii tehnice necesare investitiilor respective.Autoritatea Nationala pentru Turism a aprobat, pentru judetul Tulcea, realizarea urmatoarelor investitii de infrastructura turistica: trei miniporturi turistice, amenajarea plajelor Sulina si Sf. Gheorghe, 10 foisoare pentru observarea peisajului din Delta Dunarii, trei centre pentru informare turistica si marcaje turistice. Proiectele au fost propuse de conducerea CJ Tulcea si aprobate de consilierii judeteni. CJ Tulcea a incheiat contracte de asociere cu consiliile locale pe raza carora se vor realiza aceste obiective turistice.Conform proiectului, anul trecut s-au realizat documentatiile tehnice, iar in acest an ar fi trebuit sa inceapa investitiile propriu-zise. Cheltuirea acestor fonduri destinate dezvoltarii turismului din Delta a fost blocata din cauza unor probleme aparute dupa realizarea studiilor de fezabilitate.Amenajarea plajelor, blocata de ecologistiPrimul blocaj in realizarea programului de dezvoltare a infrastructurii turistice a aparut la Sulina. Desi Guvernul a alocat cateva milioane de euro pentru amenajarea plajelor Sulina si Sf. Gheorghe, investitia s-a blocat. Organizatiile neguvernamentale pentru protectia mediului au atras atentia administratiei din judetul Tulcea ca amenajarea unor zone de agrement care se intind pe zeci de hectare pe cele doua plaje este ilegala si ar aduce prejudicii majore faunei si florei aflate sub protectie ecologica stricta. Reputatul ornitolog Kiss Botond a declarat ca „noul proiect va distruge ireparabil singurele plaje sabatice pe care le mai are Romania. Pe aceste plaje isi au habitatul mai multe specii de pasari si de reptile care se afla pe lista rosie de protectie. Botanistii au identificat, de asemenea, cateva specii de plante care mai exista doar in aceste zone”.Dan Ichim, directorul Autoritatii Navale Teritoriale Tulcea, a declarat: „Chiar daca s-ar efectua lucrarile de amenajare a celor doua plaje pentru a fi introduse in circuitul turistic, ele nu vor putea fi autorizate pentru ca terenul pe care se afla are statut de arie ecologica protejata, iar legislatia de mediu din tara noastra interzice amenjararea plajelor turistice in astfel de zone”. ARBDD se face ca nu vedeConducerea CJ Tulcea sustine ca protestul ecologistilor privind amenajarea plajelor Sulina si Sf. Gheorghe nu este justificat pentru ca proiectul a fost avizat de Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (ARBDD), administratorul legal al terenului. Paul Cononov, guvernatorul ARBDD, a confirmat ca a aprobat proiectele. „si fara sa fie amenajate si autorizate aceste plaje sunt utilizate de turisti. Am aprobat investitiile pentru ca am facut demersuri la Ministerul Mediului pentru schimbarea statutului juridic a zeci de hectare de pe cele doua plaje. Intentionam sa scoatem aceste plaje din sistemul ariilor ecologice protejate si sa le predam administratiilor locale pentru a dezvolta turismul”.Reprezentantul Societatii Ornitologice Romane (SOR) in judetul Tulcea, Eugen Petrescu, a declarat ca guvernatorul Deltei nu putea sa dea aviz pentru afectarea plajelor de investitii majore, cum ar fi spatii comerciale, cat timp au statut de arii protejate. Ornitologii spun ca noile lucrari preconizate pe plaja Sulina vor desavarsi dezastrul inceput anul trecut, cand pe aceasta plaja a fost amplasata o imensa balastiera pentru extragerea nisipului necesar unor cosntructii din oras si pentru realizarea unor case de vacanta in zona aflata sub protectie ecologica.Nici un port turisticCu toate ca in Delta Dunarii exista aproximativ 15.000 de nave, nu s-a amenajat pana acum nici un port turistic. Conform Programului Operational Regional de Dezvoltare a Infrastructurii Turistice, ANT a alocat judetului Tulcea aproape 20 milioane euro pentru realizarea a trei porturi turistice in localitatile Sf. Gheorghe, Murighiol si Enisala. A fost finalizata documentatia tehnica pentru construirea acestor porturi, dar fondurile bugetare nu pot fi accesate din cauza unor divergente locale. Dupa ce noua conducere a Consiliului Judetean Tulcea a evaluat stadiul realizarii proiectelor de investitii, s-a aflat ca porturile turistice au sanse minime sa fie realizate in viitorul apropiat. Astfel, la Sf. Gheorghe, noul primar al comunei, Valeriu Sidorencu, a spus ca va fi nevoie de o alta hotarare a Consiliului Local pentru amplasarea portului turistic, pentru ca localnicii nu agreeaza construirea portului in locul stabilit de fostul primar.CL Sarichioi a aprobat realizarea portului turistic in vecinatatea cetatii antice Enisala, dar Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunarii, care a realizat studiul de fezabilitate, a recomandat mutarea amplasamentului pentru ca viitorul port afecteaza un sit Natura 2000 si va deranja habitatul unor pasari si rozatoare aflate sub protectie ecologica. Ornitologii se opun si ei amplasarii portului pe cele patru hectare identificate de CJ Tulcea, pe motiv ca in acea zona traiesc mai multe pasari salbatice declarate monumente ale naturii. Hartile cadastrale arata ca acest teren nu apartine Consiliului Local Sarichioi, asa cum scrie in documentatia de executie, ci este domeniu public de interes national aflat in administrarea ARBDD, care nu a cedat terenul. La randul lor, arheologii spun ca terenul pe care va fi amenajat portul este grevat de vestigii istorice neinvestigate, pe o suprafata de aproape un hectar, iar sapaturile arheologice pot dura cativa ani. Pana la finalizarea investigatiilor arheologice nu se poate emite avizul de descarcare de sarcina arheologica, iar investitia nu poate incepe.Nici portul turistic de la Murighiol nu are perspective mai bune. Pentru amenajarea acestuia ar fi nevoie de un acord al firmei Piscicola Murighiol care ii apartine lui Alexadru Bitner. Conducerea firmei nu cedeaza domeniului public un teren necesar accesului in viitorul port si astfel investitia a fost blocata. Foisoare de luxCJ Tulcea a identificat amplasamente pentru zece „foisoare de observare in scopuri turistice” in localitatile Crisan, Mila 23, Maliuc, Murighiol, Dunavatul de Jos, C.A. Rosetti. Cele zece foisoare din Delta vor costa bugetul de stat 2,2 milioane de euro. Octavian Motoc, director CJ Tulcea, a declarat ca aceste costuri se justifica pentru ca se vor realiza instalatii aferente, cum ar fi lift de acces pentru turistii cu dizabilitati fizice si dotarea cu generatore pentru producerea energiei electrice. Echiparea foisoarelor cu generatoare pentru independenta energetica nu se justifica pentru ca toate cele zece obiective de observare turistica urmeaza sa fie amplasate in vecinatatea satelor si vor fi racordate la retelele de alimentare cu energie. Specialistii Institutului de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunarii sustin ca si in ipoteza realizarii unor astfel de dotari de lux costul foisoarelor este exagerat de mare. In plus, respectivii specialisti mai spun ca nu se justifica realizarea acestor constructii pentru ca in Delta sunt aproape 100 de foisoare de observatie, realizate in urma cu un deceniu, aflate in administrarea ARBDD, care ar putea fi utilizate si de turisti, nu numai de agentii ecologi. Informarea turistilorSingurele obiective de investitii din „Planul de devoltare echilibrata si integrata a zonelor turistice din Delta” aflate in grafic sunt cele care vizeaza informarea turistilor. In localitatile Murighiol, Maliuc si Sf. Gheorghe se amenajeaza centre de informare turistica. A fost elaborata, de asemenea, o harta a amplasarii marcajelor si semnalizarilor turistice. Numai ca aceaste investitii nu au fost corelate cu obiectivele ARBDD de pe teritoriul Deltei. Daca in privinta amplasarii punctelor de informare turistica nu exista suprapuneri cu cele pe care le are ARBDD, cercetatorii Institutului Delta Dunarii sustin ca marcajele turistice nu se justifica deoarece ARBDD a impanzit Delta in urma cu cativa ani cu astfel de marcaje amplasate. Romulus stiuca, directorul Institutului Delta Dunarii, a declarat ca „in loc sa se cheltuie milioane de euro pentru un studiu nou privind amplasarea marcajelor turistice trebuie verificat in teren ce se intampla cu marcajele ARBDD, iar daca acestea nu sunt suficiente sau daca au disparut, sa fie refacute sau amplasate alte marcaje doar acolo unde sunt necesare”. Conducerea CJ Tulcea l-a contrazis pe directorul Institutului Delta Dunarii, afirmand ca vor fi realizate marcaje privind obiectivele turistice din Delta, in timp ce marcajele ARBDD se refera la limitele rezervatiei si la traseele turistice, precum si la avertizarea in privinta zonelor aflate sub protectie ecologic integrala, unde accesul este interzis. – Lipsa de strategieBlocarea investitiilor cuprinse in strategia de dezvoltare a infrastructurii turistice din Delta Dunarii este determinata de lipsa unei strategii pentru dezvoltarea acestei zone cu un potential turistic foarte bun. In ultimii ani s-au elaborat mai mult strategii privind dezvoltarea turistica a Deltei. Acestea sunt insa inoperabile pentru ca reprezinta doar niste insailari de obiective de urmat. „Respectivele strategii au fost realizate de firme mai mult sau mai putin specializate. Administratia judeteana nu le-a stabilit celor care au realizat studiile obiective clare cum ar fi: ce fel de turism facem in Delta; pana unde poate patrunde turismul de masa fara sa deranjeze biodiversitatea din rezervatia Biosferei; ce pondere va avea turismul peisagistic. In functie de ce ne propun specialistii, vom hotari cum ar trebui sa dezvoltam infrastructura turistica. In scurt timp, vom comanda un astfel de studiu, mai amplu, unor specialisti cu expertiza in domeniu si apoi vom vedea ce se va intampla cu obiectivele de infrastructura aflate acum in blocaj”, a declarat Victor Tarhon, noul presedinte al CJ Tulcea.

Sursa: Universul Padurii

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here