Dragos Ciomag, seful Directiei Silvice Prahova: ”Dupa ce trec de un anumit nivel al coniacului, oamenii se duc sa discute cu ursul si apar probleme”

0
90
Dragos Ciomag, seful Directiei Silvice Prahova: ”Dupa ce trec de un anumit nivel al coniacului, oamenii se duc sa discute cu ursul si apar probleme”

Directorul Directiei Silvice Prahova, Dragos Ciomag, da, intr-un interviu acordat PH-online, sfaturi eco prahovenilor si vorbeste despre incidentele din ultima perioada referitoare la atacurile ursilor, dar si despre comportamentul neadecvat al oamenilor in raport cu aceste animale.

Reporter: Mai are respect romanul pentru fratele sau, codrul?

Dragos Ciomag: Da, mai are, dar nu toti romanii. Vorbim aici despre cei care inca mai au constiinta forestiera sau cei care au avut si inca pastreaza un respect pentru codru.

R: Ce suprafata totala de padure are Prahova?

D. C. Are 143.000 de hectare, din care fond forestier proprietate publica de stat mai avem circa 91.000 de hectare. Mai administram, de asemenea, pe baza de contract circa 22.000 de hectare fond forestier proprietate privata.

R: Cum stam la capitolul defrisari ilegale?

D. C. Defrisare in acceptiune tehnica inseamna sa razi toata vegetatia de pe o suprafata. Faptul ca sunt furturi sporadice nu inseamna ca suprafata s-a defrisat in concret, ci i-a scazut consistenta. Exista si fenomenul de defrisare, dar la padurile private.

Pana la ora actuala avem un numar de 784 de contraventii si 31 de infractiuni. Contraventii la controlul circulatiei materialului lemnos sunt 20, valoarea amenzilor fiind de 22.160, iar material lemnos confiscat avem 208 metri cubi. Volumnul taiat ilegal din infractiuni este de 129 metri cubi si din contraventii 821 metri cubi. Numarul contraventiilor este chiar mai redus fata de aceeasi perioada a anului anterior.

R: Care sunt localitatile in care apar cu precadere astfel de infractiuni?

D. C. Probleme pe aceasta directie sunt la Cerasu- Slon, Magureni, pe raza Ocolului Silvic Campina, si Jugureni, pe raza Ocolului Silvic Varbila.

R: Ce se poate face pentru reducerea taierilor ilegale?

D. C. Este nevoie de monitorizare, paza in permanenta, colaborare cu celelalte organe de control- Jandarmerie, Politie…

R: Care sunt datele la capitolul impaduriri?

D. C. Urmeaza sa se faca achizitia serviciilor de impaduriri pe o suprafata de 19 hectare padure integrare si mai sunt diferente, completari, refacerea calamitatilor… In perioada asta se fac impaduririle, toamna si primavara. Pentru primavara avem in jur de 100 de hectare de integrare la nivelul intregii Directii Silvice.

R: Dati-le un sfat eco prahovenilor.

D. C. Fiecare ploiestean, fiecare prahovean sa planteze cate un arbore anual.

R: Care este ”oferta” pe fondul de vanatoare al Prahovei?

D. C. Oferta de animale care pot fi vanate este destul de diversificata. Putem vana urs, caprior, cerb carpatin, capra neagra, mistret.

R: Daca tot am ajuns la ursi… A fost intreaga nebunie de la Dambovita. Cum s-a ajuns in acea situatie si cea a facut Prahova, ma refer la toate institutiile din domeniu, pentru a preintampina astfel de probleme?

D. C. Monitorizam in permanenta zonele de risc cu jandarmii, cu Politia, cu cei de la Salvamont, de la Parcul Natural Bucegi. In teren se planteaza hrana complementara- porumb, granule, se creeaza acele bariere de hrana complementara pentru ca animalele sa nu ajunga la liziera padurii si implicit la asezarile omenesti… Monitorizarea este permanenta. De asemenea, s-au luat masuri de relocare a unor ursi pentru optimizarea fondurilor. Noi gestionam patru fonduri de vanatoare cu specia urs si, ca si o masura pentru a optimiza numarul de animale, am relocat 11 exemplare de pe fondul Azuga, care era suprapopulat, pe fondul pe care il gestionam prin Ocolul Silvic Maneciu.

R: Mai avem acum fonduri suprapopulate?

D. C. A fost Azuga unde, de la un optim de 16 de exemplare aveam undeva la 46 de exemplare. Prin relocare oarecum s-a echilibrat acum.

R: S-a ajuns chiar la solicitarea unor aprobari pentru impuscarea a trei ursi al caror comportament s-a dovedit a fi agresiv…

D. C. Exista aceasta posibilitate de recoltare prin impuscare si avem aprobarea de la Ministerul Mediului si Padurilor prin Directia Biodiversitate pentru recoltarea prin impuscare a unor ursi.

R: Unul dintre cei trei a ”scapat”…

D. C. A scapat, dar este in permanenta monitorizare. Nu au mai fost semnalate incidente, nici reclamatii in acest sens, dar inainte de masurile aplicate am avut sesizari de la consiliile locale de la Busteni si Azuga si insotite de cateva zeci de petitii ale cetatenilor, care ne semnalau ca animalele coboara in asezarile umane si pun in pericol viata oamenilor. Acesta este motivul pentru care s-au dispus masurile de relocare a unor ursi si de recoltare prin impuscare a altora. Monitorizam zonele permanent.

R: E o problema si in ceea ce priveste comportamentul oamenilor?

D. C. Da, este. Oamenii, dupa ce se asaza la o discutie si trec de un anume nivel al coniacului, se duc sa discute cu ursul… Atunci apar si incidente nedorite, din pacate.

R: Directia Silvica valorifica si o serie de fructe de padure. Ce inseamna anul 2012 in cifre la acest capitol?

D. C. Am avut contracte incheiate cu Austria si Germania pentru 160 de tone, din care 100 de tone catina, 50 macese, 10 tone de paducel, la preturi convenabile, respectiv o mie de euro tona la catina si cate 550 de euro tona de macese si paducel. Reprezinta o sursa importanta de venit. Veniturile sunt considerabile. Diferenta intre pretul de achizitie si cel de valorificare este de 100% ca si profit. Pentru comertul intsern nu am avut solicitari. Fabricile exista in strainatate, in Romania au cam disparut.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here