„Delta” Vacaresti din Capitala, in curs de a fi declarata arie protejata, revendicata de fostii proprietari care nu au fost nici pana acum despagubiti, se prezinta ca un camp al nimanui unde se arunca gunoaie, se perinda oameni fara adapost, caini vagabonzi si pescari de ocazie.
Sambata dimineata, voluntarii de la Asociatia „Salvati Dunarea si Delta” si Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis au mers in zona Lacului Vacaresti pentru a strange deseurile de pe campul de aproximativ 190 de hectare, ocupat de case si gradini de legume in urma cu 30 de ani, pana cand s-a dorit transformarea lui in lac artificial.
Inconjurat de un parapet, campul presarat de balti, arbusti si stuf, dar si resturi din fostele constructii si alte gunoaie, gazduieste, se pare, un ecosistem natural neasteptat de bogat, de peste 100 de specii de pasari, mamifere si reptile.
National Geographic Romania a documentat toate acestea in iunie, lansand initiativa ca zona sa fie declarata arie naturala protejata, demers preluat si de ONG-uri si sustinut de Ministerul Mediului.
Potrivit reprezentantilor Asociatiei „Salvati Dunarea si Delta”, zona ar putea deveni cea mai mare arie naturala protejata urbana si un model de transformare a unui spatiu abandonat si folosit ca groapa de gunoi intr-un loc de utilitate publica, prin amenjarea ei pentru publicul larg.
Intre timp, zeci de voluntari au mers sambata sa adune deseurile, alaturandu-li-se si ministrul Mediului Rovana Plumb cu secretarul general Mircea Popa. Cu aceasta ocazie, au venit si cativa dintre fostii prorpietari din zona care isi revendica terenurile de peste 20 de ani. Intreaga zona este in prezent data in concesiune de catre Administratia Nationala „Apele Romane” unei firme private cu care Ministerul Mediului este in litigiu.
Sase dintre fostii proprietari au obtinut in instanta hotarari definitive in favoarea lor, unii inca se judeca cu ministerul, dar nu au un cadastru facut, iar altii nu au acte doveditoare de proprietate, potrivit secretarului general Mircea Popa.
Fostii proprietari care au venit sambata la „Delta” Vacaresti spun ca de patru ani au depuse dosarele la Ministerul Mediului, la o comisie care se ocupa de reglementarea proprietatilor.
„Din 1990 s-au depus notificari, intai la Primaria Sectorului 4, apoi la Prefectura, apoi la Primaria Capitalei, pana in 2008, cand dosarele au fost repartizate la Ministerul Mediului. Ei spun ca terenul e in domeniul public al statului, sa-mi arate si mie un decret de expropriere, nu exista asa ceva. Unii au titlu de proprietate, platesc impozite. Sunt proprietar cu acte in regula; degeaba, nu pot sa-mi exercit dreptul”, spune Ioan Marinescu, precizand ca ministerul avea in evidenta 140 de fosti proprietari ca el.
Rovana Plumb spune ca este nevoie de reglementarea proprietatilor pentru a declara zona arie naturala protejata. Intrebata cum se va face acest lucru, daca oamenii isi vor primi inapoi terenurile sau vor fi despagubiti financiar, Rovana Plumb raspunde: „Comisia care se ocupa de reglementarea proprietati este cea care, in conformitate cu prevederile legale, isi va spune punctul de vedere. Eu, ca ministru al Mediului, am mesajul ca-mi doresc pentru bucuresteni ca aceasta zona sa devina un refugiu verde”.
Fostii proprietari insista insa sa stie cand se vor rezolva problemele lor: „Sa faca, domnule, sa faca (arie protejata, n.r.), dar sa ne dea si noua ce-i al nostru”, spune unul dintre ei.
De altfel, ei nu isi doresc inapoi terenurile pe care le aveau aici, unde acum este o mlastina si nu se mai poate construi, ci sa fie despagubiti. Pentru aceasta insa, trebuie sa li se recunoasca mai intai dreptul de proprietate in zona, ceea ce nu se intampla de peste 20 de ani, spun oamenii.
„Am depus la Ministerul Mediului cererea pe Legea 10 (Legea 10/2001 privind imobile preluate in mod abuziv in timpul regimului comunist, n.r.). Nu mi-a dat teren, nu mi-a dat casa, nu mi-a dat nimic. Eu am sase milioane (lei vechi n.r.) pensia, n-am bani sa ma judec. Sunt 1.900 de metri patrati si suntem cinci mostenitori”, spune o doamna.
Majoritatea au suprafete mici, pe care aveau case cu gradini frumoase de flori si legume, isi amintesc doi fosti prorpietari. „Ce era aici acum 30 de ani! Case frumoase, numai gladiole. Era baza legumicola”, spun acestia.
„Ne-a facut statul chiriasi din proprietari. Si Regele Mihai si-a luat ce era al lui. Dar e rea vointa”, spune un alt barbat.
Povesteste ca mai vine, ca si altii care isi revendica terenurile in zona, sa pescuiasca aici. Sunt toti suparati pe Gicu, care vine cu plase sau sarme cu curent electric si goleste balta. Acelasi Gicu a ars si din stuf, mai multi romi si-au asezat baraci la margine si umbla prin zona dupa materiale de constructie, e plin de caini si asa mai departe, povesteste barbatul, adaugand ca s-ar bucura ca zona sa fie arie protejata. De altfel, trei femei cu copiii dupa ele s-au si tinut dupa oamenii de la minister pana la masina parcata in camp.
O femeie din grupul proprietarilor spune resemnata la plecare: „Din 10 in 10 ani ne intalnim, data viitoare o sa fie alti ziaristi care o sa ne intrebe si va fi la fel. Ne vedem la generatia urmatoare”.
Marinescu le striga voluntarilor: „La revedere! Succes in activitate! Noi tinem cu voi, vom invinge impreuna!”, si pleaca alaturi de ceilalti proprietari.
In urma vizitei, pe fostele lor terenuri, oamenii au primit tricouri cu textul „Delta Vacaresti”, cum purtau si voluntarii care faceau curatenie.
Ministerul Mediului a constituit in schimb o comisie stiintifica pentru elaborarea studiului de fundamentare pentru declararea zonei arie protejata, din care fac parte membri ai Academiei, specialisti de la Muzeul Antipa si National Geographic.
De aproximativ doua luni, un mic grup de cercetatori se ocupa de acest studiu. Coordonatorul grupului este Florin Stoican, presedintele Asociatiei Kogayon, care a infiintat in 2004 Parcul National Buila-Vanturarita. Stoican este geolog si lucreaza cu alti patru specialisti, in botanica, ornitologie, entomologie si herpetologie.
„Sunt peste 90 de specii de pasari, printre care rata rosie si cormoranul pitic, protejate la nivel european. Mai sunt doua specii de soparle, o specie de sarpe, trei de broaste si doua de tritoni, protejate la nivel european”, exemplifica acesta din fauna zonei.
Odata finalizat, studiul de fundamentare trebuie sa primeasca avizul Academiei Romane, iar apoi va putea fi depus la Ministerul Mediului, pentru a servi, alaturi de documentatia privind situatia juridica a terenurilor, elaborarii unei hotarari de guvern pentru declararea zonei arie naturala protejata.
Stoican spera ca echipa sa poata termina studiul pana la sarbatori si sa fie depus la inceputul anului viitor la Academie.
„Zona ar putea fi un punct de educatie ecologica pentru toti bucurestenii. Sunt doua milioane de oameni pe care poti sa-i apropii de natura, care poate astfel vor avea mai multa grija cand se duc sa viziteze alte zone salbatice”, spune Stoican.
Cateva exemplare din fauna zonei au fost prezentate in expozitia foto „Rezervatia Naturala Urbana Vacaresti”, semnata de Helmut Ignat de la National Geographic.
Voluntarii prezenti la eveniment, dar si ministrul Rovana Plumb si-au luat angajamentul simbolic de a proteja „Delta” Vacaresti lasandu-si amprenta colorata pe o panza in cadrul momentului „Raise your hand for Vacaresti”.
Totodata, peste 300 au semnat deja petitia „«Delta» Vacaresti: un plaman in Bucuresti!” pentru declararea zonei arie naturala protejata, in numai doua zile de la crearea acesteia.
