Deseurile altora, afacerea lor

Deseurile altora, afacerea lor

Deseurile altora, afacerea lor

Doi tineri din Sfantu Gheorghe promoveaza colectarea selectiva in favoarea reciclarii

Doi tineri din Sfantu Gheorghe au creat o firma de reciclare pe care vor sa o dezvolte in viitor, si asta nu doar de dragul castigurilor cat si pentru ca isi doresc ca in timp si aceasta zona sa devina una civilizata, iar reciclarea sa decurga firesc. Aflati la inceput de drum, cei doi recunosc ca nu au primit vreun sprijin din partea autoritatilor locale dar spun ca nici bete in roate nu li s-au pus, astfel ca se bucura ca-si pot pune in aplicare ideile de afaceri, netulburati.

Au ajuns la reciclare, ca-i mai banoasa si mai sanatoasa

George Oprea si Alexandru Axente au mai putin de 30 de ani si spun ca totul a pornit in urma cu doi ani, cand ideea lor de afaceri insemna sa produca folie strech manuala, de paletizat; desi cautata, aceasta se vindea destul de greu – in sensul in care clientii nu faceau platile la timp, ceea ce le ingreuna dezvoltarea afacerii. Un prieten le-a dat insa ideea de a recicla, iar cu putinii bani pe care i-au avut la inceput, adica vreo 500 de lei, au achizitionat prima lor moara de reciclare, care toca in jur de 4-5 kilograme de deseu pe ora.

„La inceput fabricam folie de paletizat, folie stretch manuala, cu o masinarie construita de noi. Cum afacerea nu era cea mai profitabila, am inceput cu reciclarea la sfatul unui prieten din Bucuresti”, spune George Oprea.

Pornind de aici, afacerea incepand sa se dezvolte incet dar sigur, au ajuns in cele din urma sa poata cumpara o moara de tocat in valoare de 10.000 de euro, aceasta avand o capacitate de o tona de deseuri pe ora. Investitia au facut-o cu banii din profit, tocmai pentru a nu se indatora de la inceput. Acum au ajuns sa primeasca deseuri precum navete de bere, suc sau apa minerala, folie, carton, hartie si pet.

„Lazile de bere, suc si apa minerala le tocam, dupa care le vindem firmelor care injecteaza dibluri, umerase, galeti sau alte produse finite din plastic. Cartonul si hartia se baloteaza si se vand catre fabricile de celuloza. Pet-ul, dupa balotare, il vindem firmelor care exporta in China, iar din acestea se fac haine sau alte imitatii de textile. Pentru folie am construit noi un utilaj de granulare, iar prin acesta obtinem granula pe care o vindem firmelor producatoare de saci menajeri”, sustine George Oprea, care a explicat ca granulele de plastic se vand foarte bine, piata e dinamica si alerta, plus ca acest material aduce castiguri serioase, undeva la dublul sumei pe care firma de reciclare o plateste pentru a i se preda plasticul.

Fiind o firma de reciclare mica, dar dand dovada de seriozitate, cei doi s-au ocupat nu doar de cautarea clientilor ci si de procesul de reciclare in sine, de transformarea deseurilor in materiale vandabile.

„In prezent avem doar cinci angajati, dar cu fiecare om am stat in parte, pentru a arata ce dorim sa facem. Nu ne-am dat in laturi de la munca propriu-zisa, pentru ca doar asa, credem noi, obtii rezultate. Ne implicam mereu, ii invatam pe oameni ce vrem exact, pentru ca in acest domeniu este foarte important sa stii materialele – culoarea Pet-urilor difera, de exemplu, in vreme ce dopurile unor anumite Pet-uri sunt din polietilena, un material pe care ar merita sa-l reciclam separat dar nu se prea poate, vorbind de obiecte cu dimensiuni atat de mici”, a explicat George Oprea, mentionand ca foarte putini oameni din judetul nostru colecteaza selectiv.

Lazile de bere, suc si apa minerala sunt tocate, dupa care sunt vandute firmelor care injecteaza dibluri, umerase, galeti sau alte produse finite din plastic


Colaborare cu Tega

Tocmai aceasta implicare a facut ca firma celor doi sa obtina diverse colaborari cu societatea de salubrizare Tega SA, de la care au ajuns sa ia spre tocare obiecte precum lazi de plastic, pubele stricate, Pet-uri, carton.

„Nu am avut pile sau cunostinte, nu ne-a „introdus” nimeni, pur si simplu ne-am dus la cei de la Tega si le-am prezentat oferta noastra, cu procedeu si pret. Si asa am inceput sa obtinem colaborarile cu ei. Cei de la Tega ne dau materialele sortate corespunzator pentru reciclare, dar aceasta cantitate este foarte mica, pentru ca populatia nu selecteaza gunoiul si astfel ajunge foarte mult deseu reciclabil pe rampa de gunoi. Sigur, in Sfantu Gheorghe, in zona noastra si chiar in tara, suntem inca la inceput la ceea ce inseamna reciclare – in conditiile in care Romania recicleaza doar 1%, potrivit unui studiu european. Am vrea ca oamenii sa inteleaga ca reciclarea nu e importanta doar pentru noi, cei care avem afaceri in domeniu, ci este importanta pentru sanatatea noastra a tuturor, pentru viitorul nostru, al copiilor nostri”, spune Oprea.

Nu suntem educati sa reciclam

Potrivit acestuia, firma sa si a asociatului sau are capacitatea de achizitionare inclusiv de la persoane fizice, atunci cand deseurile sunt sortate, dar trebuie sa se stranga o cantitate considerabila pentru a ridica deseurile direct de la clienti.

„Am dori ca populatia sa stie ca exista si la Sfantu Gheorghe firme care pot prelua de la persoane fizice deseurile de plastic, hartie sau carton. In plus, cred ca e necesar ca fiecare sa stie faptul ca daca deseurile sunt selectate pe materiale, sunt valoroase”, subliniaza Oprea.

Visul lor: producerea de saci menajeri

Pe langa educatia pe care ar dori sa o ofere oamenilor, care ar trebui sa stie ca reciclarea are atat avantaje materiale cat si unele de ordin moral, cei doi tineri au si un vis legat de aceasta afacere: sa ajunga pe viitor sa produca saci menajeri. Pentru asta insa, au nevoie de o investitie mare, de ale carei sume nu dispun deocamdata.

„Vrem sa ne cumparam masini de injectie sau extrudere, pentru a putea realiza direct acest produs finit, sacii menajeri. Pentru ca nu avem insa banii, ne-am gandit sa incercam pe fonduri europene. Acum suntem in tratative cu o firma de consultanta pentru proiect, si deocamdata negociem intens, deoarece numai proiectul ne-ar costa in jur de 7.000 de euro, bani pe care nu i-am putea recupera, in cazul in care nu ar iesi castigator”, ne-a mai spus George Oprea.

Daca ar reusi sa obtina fonduri europene pentru utilaje, cei doi sustin ca mica lor fabrica s-ar infiinta tot la Valea Crisului, acolo unde se afla in prezent atelierul de reciclare. Accesarea acestor fonduri insa ar putea determina investitia, plus ca ar crea cel putin inca zece locuri de munca.

„Credem in visul nostru, mai trebuie doar sa analizam exact cum vom face. Pana atunci insa, vrem ca oamenii sa stie ca pot obtine bani daca colecteaza selectiv si ca ne pot gasi zilnic nu doar la Valea Crisului, ci si la punctul nostru de lucru din curtea IAME”, a mai spus George Oprea.



14 Apr 2014 - Sursa: Covasna Media



Articole recente:
Combustibil alternativ
autobuz-electric-cluj-250x180
13 octombrie 2016
Accidente ecologice
space-debris
12 octombrie 2016
Biosecuritate
Mobilizare generala de Ziua Curateniei
11 octombrie 2016
Biosecuritate
Institutul Wyss de Cercetare in-vitro
9 octombrie 2016
Colectare Deseuri
Accidente ecologice
3% din deseurile din oceane sunt alcatuite din pungi de plastic alimentare.
8 octombrie 2016
Afaceri ecologice
Tribul Achuar din Amazon isi cere drepturile la o viata libera.
6 octombrie 2016
Biodiversitate
panda-bear
5 octombrie 2016
Alimentatie
980x
2 octombrie 2016
Protectia atmosferei
Harta interactiva a poluarii
1 octombrie 2016
Protectia Mediului
@Recomandari
ciolos
6 aprilie 2016
Evenimente ecologice
adopta-o-casa-6-e1434456234818-820x300
28 martie 2016
Schimbari climatice
In 2016 s-a inregistrat cea mai calda luna ianuarie din istoria masuratorilor meteorologice
22 februarie 2016
Energie regenerabila
Producerea energiei regenerabile - tot mai la îndemână
19 februarie 2016
ONG
Asociaţiile de mediu şi localnicii au spus NU microhidrocentralelor pe râul Nera
19 februarie 2016
Stop Abandonului
Fondul forestier
Drujbele si excavatoarele distrug padurile virgine chiar in acest moment
19 februarie 2016
Alimentatie
Merele, roșiile și portocalele conțin cele mai multe pesticide
17 februarie 2016
Agricultura ecologica
Raport: Pesticidele din hrana bebelușilor: morcovi, caise, pătrunjel cu ciprodinil, clorpirifos, carbendazim
17 februarie 2016
ONG
16 februarie 2016