Perdelele forestiere pot fi finantate în cadrul programului "Prima împădurire"
Din toamna, Ministerul Mediului va incepe plantarea de perdele forestiere de protectie

Daca nu se monteaza parazapezi, si in urmatorii ani drumurile nationale si caile ferate vor fi vulnerabile in fata viscolului. Din toamna, Ministerul Mediului va incepe plantarea de perdele forestiere de protectie, insa efectul lor se va face simtit abia peste cinci ani.

Viscolul cumplit din ultima luna care a maturat sudul tarii readuce in actualitate o problema mai veche a sistemului romanesc de transporturi. Atat autostrazile, cat si drumurile nationale si caile ferate devin impracticabile la cateva ore dupa ce vantul a viscolit zapada.

Masini blocate sub zeci de tone de omat, trenuri care s-au tot plimbat prin Baragan 60 de ore pentru a ajunge, in final, acolo de unde au plecat – aceasta a fost imaginea apocaliptica ce a caracterizat in ultima luna mai multe judete din sud-estul tarii. Si totusi, chiar nu exista nicio metoda pentru ca numarul cailor de comunicatii blocate sa fie redus, astfel incat cateva zile de viscol sa nu mai paralizeze total Romania?

Realizari de nici 1%
Cea mai eficienta solutie pe termen lung este cea a infiintarii perdelelor forestiere de protectie. Legislatia in acest sens exista inca de acum opt ani de zile (HG nr. 994/2004), insa pana anul trecut ea a fost total ineficienta. Din cauza ambiguitatilor textului de act normativ, nu s-a facut mai nimic.

In perioada 2005-2006 s-au realizat documentatiile tehnico-economice pentru infiintarea unei suprafete de 19.965 hectare de perdele forestiere de protectie, din care 3.460 ha pentru protectia cailor de comunicatii. Tinand cont de faptul ca o perdea forestiera, pentru a fi eficienta, trebuie sa aiba o latime de 20 pana la 40 de metri, cele 3.460 de hectare s-ar fi tradus in aproximativ 1.150 km de drumuri sau cai ferate.

Pana in prezent, au fost contractate doar opt obiective de investitii (trei in judetul Olt, tot atatea in Dolj si doua in Botosani) pentru reabilitarea perdelelor forestiere de protectie a cailor ferate. Potrivit statisticilor Ministerului Mediului, suprafata totala contractata ajunge la 29 de hectare (nici 10 km), adica la 0,84% din cat ar fi trebuit realizat!

Principalul avantaj al celor de la CFR a fost ca terenurile respective erau proprietate publica, aflate in administrarea companiei de cai ferate, deci nu a fost nevoie de exproprieri.

Legislatia, modificata in 2011

Diametral opus au stat lucrurile in ceea ce priveste drumurile nationale si, mai ales, autostrazile. „Vechiul act normativ mergea pe principiul acceptului proprietarilor in cazul infiintarii perdelelor forestiere, iar terenurile situate de-a lungul drumurilor nationale si autostrazilor erau foarte scumpe”, a declarat pentru Capital Cristian Apostol, secretar de stat la Ministerul Mediului.
Din 2010, de cand a preluat functia de demintar la ministerul mentionat, prioritatea lui Apostol a fost modificarea legislatiei, lucru care a fost finalizat in toamna anului trecut, prin adoptarea de catre Parlament a Legii nr. 213/2011.

Asa ca lucrarile de impadurire vor incepe abia in acest an, in toamna. Pentru aceasta operatiune, care va fi derulata de Romsilva, exista bugetata in 2012 suma de patru milioane de lei pentru exproprieri, bani care ar ajunge pentru perdele de protectie pe o distanta de pana la 150 km de-a lungul cailor de comunicatii. Lungimea ar putea fi mai mare, avand in vedere ca legea prevede posibilitatea de a nu se face exproprieri atunci cand proprietarul este de acord sa puna la dispozitie terenul.

Avantaje pentru proprietarii de terenuri

Daca isi cedeaza pamantul cu titlul gratuit, proprietarul primeste de la stat un fel de renta egala cu de zece ori pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior pentru fiecare hectar, adica 710 lei/an/ha la valoarea de acum.

De comun acord cu Ministerul Transporturilor, suma alocata pentru acest an va fi directionata cu prioritate catre autostrazile A1 Bucuresti – Pitesti si A2 Bucuresti – Cernavoda. Pe A1, lizierele de protectie vor fi amplasate in dreptul localitatilor Joita, Dragomiresti Vale, Vanatorii Mici, Corbii Mari, Uliesti si Ratesti. Pe A2, vor fi plantati copaci la Fetesti si Cernavoda.

Si totusi, vom mai avea de asteptat pana cand soferii vor vedea efectele impaduririlor. „Pentru a se face simtite primele efecte, va trebui sa mai treaca o perioada cuprinsa intre trei si cinci ani”, avertizeaza Apostol.

Parazapezile de plastic, cele mai eficiente

Ce facem insa intre timp, daca si iernile viitoare vor fi la fel de capricioase? Cea mai la indemana solutie este cea a utilizarii parazapezilor. Mai exact a celor din plastic, deoarece cele din lemn ajung in sobele satenilor, iar cele din metal – la Remat. Costul unui panou cu o inaltime de doi metri si o latime asijderea este de aproximativ 65 de euro, potrivit datelor colectate de Capital de la mai multe societati cu acest domeniu de activitate.

O incercare, timida, insa, a fost facuta in aceasta iarna de Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) in judetul Valcea, in zona Olanesti, unde parazapezile din plastic au dat rezultate excelente.
Proprietarii de terenuri nu sunt reticenti la „gazduirea” parazapezilor, deoarece ele se monteaza in noiembrie si se scot in martie, iar taranul isi poate cultiva bine-mersi pamantul.

A2, prima devenita impracticabila

Ironia sortii, nu numai in aceasta iarna, este ca tronsonul Bucuresti – Constanta, in care Ministerul Transporturilor a investit cei mai multi bani, atat pe rutier cat si pe feroviar a fost primul care a devenit impracticabil.
In modernizarea caii ferate la standarde europene au fost investiti peste 900 milioane de euro, suma fiind similara si in ceea ce priveste constructia autostrazii. Cu toate acestea, Autostrada Soarelui a fost mai mult inchisa decat deschisa, iar circulatia feroviara a putut fi restabilita dupa indelungi eforturi.

In cazul autostrazii, proiectantii au ales cel mai scurt traseu, de-a lungul caruia nu se afla insa decat extrem de putine zone impadurite. De aceea, A2 se blocheaza mult mai des, in conditii de viscol, decat vechiul drum spre mare, DN3.
In ceea ce priveste calea ferata, nu numai viscolul este de vina. „Nemaifiind multe trenuri pe zi, intre trecerea a doua garnituri este tot timpul pentru formarea fuioarelor de zapada”, explica pentru Capital secretarul general al Asociatiei Industriei Feroviare din Romania, Stefan Roseanu. Pe ruta respectiva, in perioada de iarna circula numai cinci perechi de trenuri Interregio si Intercity si alte patru garnituri Regio (pana la Fetesti).

Apoi, folosirea automotoarelor are si ea dezavantajele ei. „Automotoarele, din cauza tonajului mult mai mic, nu au forta de a sparge troienele, ca o garnitura clasica”, a mai spus Roseanu. Intr-adevar, legatura dintre Bucuresti si Tulcea, care era asigurata de un automotor Desiro (Sageata Albastra) a fost intrerupta la primele semne ale viscolului si nu se va relua mai devreme de sambata, 26 februarie.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here