Fabrica de Clei, in stand-by

Fabrica de Clei, in stand-by

Fabrica de Clei, in stand-by

Proiectul Fabricii de Clei de la Reghin pe care compania Kastamonu Romania vrea sa il realizeze pe platforma industriala pe care o detine in municipiu este in stand-by. Compania a depus documentatia pentru obtinerea autorizatiei de mediu, studiul de impact asupra mediul nefiind insa aprobat. Reprezentantii de la Mediu au solicitat clarificari nefiind lamurite aspectele privind riscurile fata de mediu si fata de sanatatea oamenilor. Turcii nu par sa se grabeasca desi dezbaterea publica asupra celor trei studii de impact solicitate – mediu, sanatate si biodiversitate – a avut loc la sfarsitul lunii martie. Compania a depus insa raspunsurile la intrebarile formulate de catre participantii la dezbaterea publica, incercand sa inlature spaimele referitoare la productia de formaldehida si metanol in apropierea unor zone locuite din municipiu.
Povestea Fabricii de Clei de la Reghin…

….a inceput in 2013, chiar la inceputul anului, cand Kastamonu Romania a depus la Agentia pentru Protectia Mediului (APM) Mures cererea de acord de mediu pentru Fabrica de Clei.

Imediat in municipiu s-a constituit Initiativa Civica Reghin (ICR) care a organizat prima actiune de amploare in luna martie, un mars de protest impotriva proiectului construirii fabricii de clei. Argumentele aduse la vremea respectiva se refereau la efectele cancerigene pe care formaldehida le poate genera, la poluarea mediului si la distrugerea unei zone protejate, aflate in situl Natura 2000.
Pana in martie a acestui an, ICR care s-a constituit intre timp intr-o organizatie neguvernamentala a incercat, fara succes, sa obtina sprijinul consilierilor locali pentru aprobarea unei hotarari in Consiliul Local Reghin privind reglementarea industriilor periculoase in Reghin.
Dezbatere publica 

In 26 martie a avut loc la Reghin dezbaterea publica privind raportul privind impactul asupra mediului la care au participat peste 150 de locuitori, reprezentantii APM, ai investitorului, ai companiilor care au intocmit studiile de impact asupra mediului, sanatatii populatiei si a biodiversitatii. Raport intocmit de SC Ocon Ecorisc SRL. Raportul privind impactul asupra aerului, solului, apei in cazul functionarii fabricii de clei a aratat ca, practic, acestea nu ar fi afectate, deoarece nu se fac evacuari in apa, concentratiile in aer vor creste nesemnificativ, iar solul va fi protejat prin constructia de rezervoare betonate.

Raportul a mai relevat ca nici in cazul unui accident la rezervoarele de metanol, respectiv formaldehida, reghinenii nu ar trebui sa fie ingrijorati pentru ca raza de actiune nu ar depasi mai mult de 150 de m, adica la peste 400 de m distanta de cel mai apropiat obiectiv – Gradinita Nr. 4 si la peste 500-1500 de m de Gara CFR Reghin, autogara, cartierul Campului si centrul orasului Reghin.

Reprezentantii ICR, dar si alti cetateni ai Reghinului au contestat insa raportul sustinand ca studiul de impact nu explica ce se intampla in cazul unei explozii, daca functioneaza principiul dominoului in cazul un accident etc. De asemenea, s-a adus in discutie disparitia a doua specii de nevertebrate din zona din cauza functionarii Fabricii de PAL, o alta investitie a companiei Kastamonu Romania, precum si efectele periculoase pe care productia de formaldehida, in principal, substanta considerata cancerigena, le-ar putea avea asupra reghinenilor.

Locuitorii Orasului Viorilor si-au afirmat civismul depunand si aproape 100 de intrebari in scris investitorului, in aceasta faza prealabila, inainte de obtinerea acordului de mediu, reprezentantilor acestuia revenindu-le obligatia de a raspunde localnicilor.

Ce se va construi 

Kastamonu Romania intentioneaza sa investeasca 6 milioane de euro in proiectul „Construire fabrica de clei-depozit uree, rezervoare de metanol, fabrica de clei, depozit melamina, birouri, generator, fabrica de formaldehida (compus din formaldehida + platforme), turnuri racire 4 buc., instalatii de purificare a apei (compus din instalatii de tratare a apei tehnologice+ instalatii de tratare a apei uzate), unitate de racire (Chiller), platforma rezervoare, drumuri+platforme de circulatie”. Potrivit datelor comunicate ar fi cea mai mare fabrica de clei din Romania si probabil cea mai mare din Europa de Est.

Productia de formaldehida se va cifra la 100.000 de tone, in timp ce cea de clei la 130.000 de tone. Capacitatea de stocare in rezervoare se ridica la 300.000 de tone anual.


Numarul de locuri de munca ce ar urma sa fie create este de maxim 100.
Formaldehida, agent cancerigen 

Proiectul de la Reghin a presupus intocmirea unui raport de securitate data fiind productia amintita mai sus de formaldehida, respectiv metanol. Ambele substante se regasesc in Directiva europeana SEVESO 2 ca factori de risc de accidente majore, asa cum a fost transpusa in legislatia interna prin HG 804/2007.

„Este ingrijorator faptul ca institutiile statului care ar trebui sa ne apare noua drepturile si discut aici in numele celor peste 5000 de persoane care au semnat anul trecut in martie o petitie Stop fabrica de clei! ca se permite o astfel de instalatie SEVESO, in imediata apropiere a unei gradinite, a unui sit comunitar si discutam, din nou, despre Rosci, in Padurea Mociar, statia de pompare a apei potabile din Reghin, de o parte si de alta a bratului Gurghiului mort, care se varsa in Mures, implicit prezinta un pericol si pentru municipiul Tirgu-Mures, o unitate militara, doua cartiere mari cu case, ba mai mult chiar blocuri facute de Primarie”, a spus Iulius Fagarasan, fondator al ICR.

Conform monografiei Agentiei Internationale de Cercetare a Cancerului (IARC) – o extensie a Organizatiei Mondiale a Sanatatii, publicata in 2006, formaldehida este considerata cancerigena pentru om. Reprezentantii companiei au aratat ca: „fabricarea rasinilor este o potentiala sursa de poluare. A polua inseamna a face ca aerul, apa, mediul de viata sa devina nocive din cauza materiilor chimice reziduale. Din acest punct de vedere, emisiile in mediu anticipate ca vor fi generate sunt prea mici pentru ca mediul sa devina nociv. Chiar daca vor exista unele emisii de formaldehida, acestea se anticipeaza a fi mult prea mici pentru a produce efecte chiar la expuneri de lunga durata”.

De asemenea, Kastamonu Romania a mai raspuns ca „legislatia romaneasca prevede ca limita maxim admisa in aerul atmosferic din zonele protejate sa fie mult mai mici (0,035 mg/mc la expuneri de 30 min si 0,012 mg/mc la expuneri de 24 de ore), ca atare, respectarea acestor limite nu ar trebui sa produca nici macar un disconfort asociat mirosului de formaldehida si cu atat mai putin probleme de sanatate pentru populatia eventual expusa”.

Compania a mai sustinut ca nu ar exista nici pericol de contaminare a apei de la statia de tratare a apei in vederea potabilizarii „deoarece pe de o parte eventualele deversari de ape uzate in Canalul Gurghiu nu au cum ajunge inspre amonte, iar emisiile in atmosfera sunt extreme de reduse cantitativ, iar formaldehida este degradata fotochimic relativ repede dupa ce ajunge in atmosfera”.

Mai mult, nici localitatile alimentate din raul Mures, aflate in aval de Reghin, nu ar trebui sa isi faca probleme deoarece „toate rezervoarele de depozitare a solutiei de formaldehida si a celorlalte substante lichide periculoase utilizate in cadrul instalatiei vor fi amplasate in cuve de retentie betonate, astfel incat orice fel de scurgere accidentala sa fie retinuta la sursa, fara a putea fi deversata in emisari sau pe suprafetele de teren adiacente. De asemenea, toate instalatiile productive din cadrul fabricii unde ar putea eventual avea loc scurgeri accidentale de substante sunt amplasate pe suprafete betonate, prevazute cu rigole de colectare catre un bazin de colectare, de unde apele uzate sunt recirculate in proces. Chiar daca ar exista deversari de formaldehida in emisari, aceasta este biodegradabila si ca atare un eventual impact este de scurta durata”.

In loc de concluzie 

Este evident ca formaldehida si metanolul sunt doua substante periculoase atat fata de mediu, cat mai ales fata de sanatatea oamenilor. Daca citim raspunsurile companiei, nu ar exista motive de ingrijorare. Mai mult, la scepticismul oamenilor ca se vor respecta, intr-adevar, parametrii aprobati in acordul de mediu, reprezentantii companiei au sustinut in raspunsurile oferite locuitorilor faptul ca „prevederile reglementarilor legale privind protectia mediului prevad si sanctiuni care pot merge pana la oprirea activitatii in cazul nerespectarii prevederilor din autorizatie, nu numai amenzi”.

Cert este ca oamenii nu vor sa renunte si isi doresc revizuirea amplasamentului.

„Scopul luptei noastre este unul singur: relocarea acestei instalatii la o minima distanta menita sa ofere un grad de siguranta pentru locuitorii Reghinului, dar nu in apropierea nicidecum a unei alte asezari. Nu vrem sa periclitam pe nimeni”, a spus Iulius Fagarasan, fondator al ICR, referindu-se la o distanta minima de 7-10 km de orice zona locuita.



20 Mai 2014 - Sursa: Punctul.ro



Articole recente:
Afaceri ecologice
Tribul Achuar din Amazon isi cere drepturile la o viata libera.
6 octombrie 2016
Biodiversitate
panda-bear
5 octombrie 2016
Alimentatie
980x
2 octombrie 2016
Protectia atmosferei
Harta interactiva a poluarii
1 octombrie 2016
Colectare Deseuri
@Recomandari
ciolos
6 aprilie 2016
Evenimente ecologice
adopta-o-casa-6-e1434456234818-820x300
28 martie 2016
Schimbari climatice
In 2016 s-a inregistrat cea mai calda luna ianuarie din istoria masuratorilor meteorologice
22 februarie 2016
Energie regenerabila
Producerea energiei regenerabile - tot mai la îndemână
19 februarie 2016
ONG
Asociaţiile de mediu şi localnicii au spus NU microhidrocentralelor pe râul Nera
19 februarie 2016
Protectia Mediului
Fondul forestier
Drujbele si excavatoarele distrug padurile virgine chiar in acest moment
19 februarie 2016
Alimentatie
Merele, roșiile și portocalele conțin cele mai multe pesticide
17 februarie 2016
Agricultura ecologica
Raport: Pesticidele din hrana bebelușilor: morcovi, caise, pătrunjel cu ciprodinil, clorpirifos, carbendazim
17 februarie 2016
ONG
16 februarie 2016
Alimentatie
16 februarie 2016
Stop Abandonului
Energie regenerabila
16 februarie 2016
Biodiversitate
Asociaţiile de mediu şi localnicii au spus NU microhidrocentralelor pe râul Nera
16 februarie 2016
Biodiversitate
Acvila țipătoare Arlie se întoarce în Brașov. Vine din Namibia și parcurge 25.000 de kilometri
16 februarie 2016
Sanatate
Cum sa-ti prepari pasta de dinti BIO acasa
16 februarie 2016