GUSTARE – De astazi vom minca snacks-uri mai sanatoase
Uniunea Europeana (UE) ia masuri drastice in ceea ce priveste siguranta alimentara si interzice tot mai multi aditivi care ne pot maltrata organismul. Ultimul act normativ a fost dat in urma cu citeva zile si ar trebui sa ii puna pe ginduri pe producatori si pe consumatori.
Parlamentul European (PE) a dat o lege prin care ii obliga pe producatorii din industria snacksurilor si a panificatiei sa afiseze pe etichetele produselor cu exactitate ce aditivi contin acestea, potrivit informatiilor furnizate de Sistemul rapid de Alerta pentru Produse Alimentare si Hrana pentru Animale (RASFF). Actul normativ vizeaza in special sase E-uri: tartrazina (E 102), galbenul de chinolina (E 104), galben portocaliu (E 110), azorubina (E 122), rosul ponceau (E 124) si rosu allura (E 129). Astfel, producatorii vor trebui sa specifice pe alimentele care contin acesti aditivi ca „pot avea efecte adverse asupra activitatii si atentiei copiilor”. De asemenea, tot conform noului regulament, galbenul portocaliu (E 110) va trebui utilizat de producatori in cantitati limitate, iar albastrul briliant (E 133) si rosu allura (E 129) vor fi interzise in snacksuri si produse de panificatie pe teritoriul UE.
DATA-LIMITA. Companiile producatoare au la dispozitie 18 luni pentru a se conforma cu noua lege, care va intra in vigoare in statele membre ale UE in cel mult patru saptamini. Un numar considerabil de companii, printre care Cadbury sau Nestle, deja au dat asigurari ca vor inlatura toti colorantii artificiali din produsele lor. In Marea Britanie, un control realizat de UE a scos in evidenta un continut mult prea mare de galben de chinolina (E 110) in snacksurile cu brinza, ceea ce a tras un semnal foarte mare de alarma.
ADITIVII IN CAUZA. Tartrazina E 102 poate avea efecte extrem de nocive asupra organismului, ea fiind vinovata de aparitia alergiilor la persoanele care reactioneaza alergic la aspirina (salicilati) sau la cele astmatice. Daca este consumata de copii, le poate dauna, intrucit provoaca astm, rinita, urticarie. De asemenea, este incriminata de aparitia sindromului de hiperactivitate (ADHD), putind altera perceptia si comportamentul producind stari de confuzie. Printre efectele negative ale acestui aditiv se numara si aparitia unor tumori tiroidiene si interferarea cu enzimele digestive. In industria alimentara se gaseste intr-o gama larga de produse alimentare, ca bauturile nealcoolice si alcoolice, fructele si legumele confiate, ornamente si invelisuri, produse de cofetarie, produse fine de brutarie, croasant, biscuiti, prajituri, brinza topita aromata, sosuri, mustar, icre de peste, suplimente alimentare, supe, vinuri, spumante etc. Doza zilnica admisa este de 7,5 mg/ kg corp. Specialistii ne recomanda sa nu o depasim daca nu vrem sa avem probleme de sanatate. Galbenul de chinolina este si el un aditiv pe care este bine sa il evitati, intrucit poate determina aparitia sindromului ADHD. De asemenea, este interzis persoanelor care au sensibilitate la aspirina. Nici acesta nu trebuie consumat frecvent. Un alt aditiv vizat de UE este azorubina. Acesta, de asemenea, poate provoca reactii adverse persoanelor astmatice si la cele alergice la aspirina (salicitati), reactie care poate aparea si in urma consumului de rosu ponceau. Ca si celelalte doua mentionate mai sus, poate provoca aparitia sindromului ADHD. Printre celelalte reactii adverse se numara faptul ca poate fi cancerigen, provoaca urticarie si edem. In industria alimentara se regaseste in aceleasi tipuri de alimente in care putem identifica si tartrazina. Doza zilnica admisa din aditivul alimentar rosu ponceau este de 4 mg/ kg corp. Specialistii nu recomanda consumul acestuia. Colorantul rosu allura, de asemenea, poate provoca sindromul ADHD. Acesta nu este suficient evaluat toxicologic. Printre efectele adverse ale E-ului se numara alergiile, dar si faptul ca este potential cancerigen. Ca si in cazul celorlalte enumerate mai sus, consumul lui nu este recomandat.
Cum e in Romania
Profesorul doctor Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetari Alimentare, sustine ca legea vine exact intr-un moment in care aveam nevoie de un act normativ care sa ii oblige pe producatori sa renunte la a ne mai intoxica cu tot felul cu aditivi care de care mai nocivi. Printre cele mai importante repercusiuni pe care legea aceasta le va avea sint disparitia sindromului de hiperactivitate si deficienta de concentrare (ADHD), dar si bolile cardiovasculare sau cancerele. Specialistul nostru considera ca prin aceasta lege producatorii nu vor mai avea nici o scuza sa nu renunte la a mai utiliza aditivii, insa nu este convins ca acestia vor respecta noile reglementari dictate de PE. Totodata, aceste acte normative sint binevenite pentru a-i face atit pe producatori, cit si pe consumatori sa constientizeze pericolul la care se expun in urma consumului excesiv din aceste tipuri de alimente si sa aplece urechile bine la semnalele de alarma pe care presa si oamenii de stiinta le trag.
Sursa: Jurnalul National
