Forumul Silviculturii: momentul unui nou Cod Silvic si al unui inceput de program PNDR

Forumul Silviculturii: momentul unui nou Cod Silvic si al unui inceput de program PNDR
Forumul Silviculturii: momentul unui nou Cod Silvic si al unui inceput de program PNDR

In data de 3 Decembrie 2013 a avut loc in Bucuresti, la Athenee Palace Hilton, Forumul ”Padurea noastra” – forumul silviculturii si al sectorului de exploatare si prelucrare primara a lemnului.

Unicitatea evenimentului a constat in:
– organizarea pentru prima data a unui eveniment public, cu o larga mediatizare, de catre organizatiile reprezentative ale proprietarilor de paduri, administratiei silvice private, patronatul sectorului de exploatare si prelucrare a lemnului, prestatorilor de servicii.
– promovarea unei rezolutii comune a organizatiilor mentionate, in mod public, cu scopul de a influenta dezbaterile si deciziile pe Codul Silvic.
– promovarea unei scrisori deschise de sustinere a unei alocari echitabile pentru sectorul forestier in viitorul PNDR 2014-2020, scrisoare cu o lista de semnaturi de sustinere impresionanta: peste 200 forme asociative reprezentand direct peste 100.000 proprietari, peste 50 ocoale private, peste 250 agenti economici cu peste 10.000 angajati, ONG-uri de mediu, primarii, etc.

La eveniment au participat :
– dl Secretar de Stat Achim Irimescu, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.
– dl Secretar de Stat Alin Mitrita, Ministerul Fondurilor Europene.
– dl Secretar de Stat Puiu Gelu – Departamentul pentru Ape si Paduri
– dl Deputat Mugur Cozmanciuc
– dl Ciprian Pahontu, reprezentant Romsilva.
– d-na Aurica Sereny, presedinta Asociatiei Producatorilor de Mobila.
– dl George Dinicu – reprezentant IKEA Tasee.
– d-na Sulfina Barbu, fost ministru al Mediului.
Din partea organizatorilor:
– dl Bogdan Ioan Tudor Todoran- Presedinte Nostra Silva
– dl Gabriel Stanciu- Presedinte AAP
– dl Nicolae Tucunel- Presedinte ASFOR
– dl Dan Popescu- Presedinte APPSS
– dl Constantin Tobescu, Fordaq- moderator al dezbaterilor.
Lucrarile au fost organizate in doua sesiuni, prima legata de PNDR, a doua legata de Codul Silvic.

Va prezentam in continuare extrase din lucrarile forumului, cu link-uri catre fiecare prezentare principala si link catre inregistrarea video a prezentarii (click pe imagine).

Deschidere forum – prezentare scrisoare deschisa – Catalin Tobescu – Dan Popescu

”in Raportul Curtii de Conturi privind situatia padurilor in Romania, s-a aratat ca au fost taiati ilegal peste 80 milioane mc masa lemnoasa dupa revolutie , iar paguba statului a fost de peste 5 miliarde euro. O afirmatie complet eronata. Pierderea este a capitatului nostru natural, a padurilor, a proprietarilor de paduri, acest lemn a intrat in circuitul economic, si , luand in considerare factorul de mutiplicare de valoare adaugata dupa prelucrare de minim 5-7, rezulta un venit in PIB-ul Romaniei de 30-35 miliarde euro. Aceasta este realitatea. In mod cinic, statul si-a reglat balanta comerciala in proportie semnificativa (aport 5-7 in balanta valutara a Romaniei) si a facut protectie sociala a populatiei saracite de tranzitie tolerand taierea ilegala a padurilor. Este timpul ca societatea sa inteleaga ca padurea inseamna mai mult decat lemn, este nevoie de o schimbare majora in domeniul padurilor. Suprapunerea discutiilor pe o strategie forestiera, un nou Cod Silvic, cu inceperea unui nou exercitiu financiar PNDR care o poate sustine , este o mare oportunitate care trebuie fructificata.
Au fost prezentate: analiza SWOT a necesitatilor sectorului, recomandarile Bancii Mondiale, fundamentarea facuta de catre ministerul de resort. Toate analizele converg catre un necesar de finantare intre 2 si 3 miliarde euro, pe urmatoarele axe principale: impaduriri, compensatii ale functiilor de protectie, accesibilizare fond forestier, dotare tehnologica.

Prezentare Prioritate 2 – Compensatii pentru functiile de protectie ale padurii- dl Bogdan Ioan Tudor Todoran

”Din 2009 pana in 2011, Ministerul a tergiversat obtinerea unui raspuns din partea Comisiei Europene daca aceste compensatii reprezinta sau nu ajutor de stat. Din iulie 2012, de cand Comisia Europeana a comunicat ca aceste compensatii nu reprezinta ajutor de stat, ministerul a tergiversat aprobarea unui HG prin care aceste fonduri sa fie acordate. Acest act normativ nu exista in prezent, iar schema de sprijin aprobata de Comisia Europeana expira la 31 decembrie 2013. Paguba pentru proprietari este de 60 milioane euro/an, conform sumelor acceptate la plata de Comisia Europeana. In cei 4 ani, aceasta paguba se ridica la 240 milioane euro. In orice societate democratica, pentru un prejudiciu atat de mare produs in mod voit, prin incompetenta sau delasare, sanctiunea este demisia sau demiterea. D-nele ministru Rovana Plumb si Lucia Varga trebuie sa raspunda pentru pagubele imense provocate proprietarilor de paduri. In viitorul PNDR, in cei 7 ani de executie, luad in considerare necesarul de 60 milioane euro/an, autoritatile trebuie sa prevada minim 420 milioane euro numai pentru functiile de protectie ale padurilor”.

Prezentare prioritati 3-4 PNDR – dl Nicolae Tucunel – Presedinte ASFOR

”Densitatea medie a drumurilor forestiere in Romania este de 6,5 m.l/ha. Pentru a ajunge la 9,5 m.l./ha, avem nevoie sa construim 20.000 km drumuri forestiere. Considerand 100.000 euro/km pret mediu, necesarul de finantare numai pentru aceasta prioritate este de 2 miliarde euro. Dotarea tehnologica-funiculare, masini de transport, etc. necesita minim 200-300 milioanw euro. Acestea sunt necesitati ca sectorul forestier, care aduce 3-4 milarde euro in PIB-ul Romaniei anual, sa se dezvolte durabil.

Pozitie Dl Secretar de Stat Gelu Puiu – Departamentul pentru Ape si paduri legat de PNDR

”Ministerul a fundamentat o necesitate de finantare de 3 miliarde euro pentru sectorul forestier, necesar de finantare care merge in principal pe cele 4 axe principale identificate. Aceste necesitati de finantare au fost sustinute si in doua intalniri directe la Ministerul Agriculturii cu dl. Secretar de Stat Achim Irimescu”.

Pozitie dl Secretar de Stat Achim Irimescu, Ministerul Agriculturii

”Comisia europeana ne impune ca 30 % din fonduri sa fie alocate pe masuri de agromediu – aici intra si masurile pentru sectorul dumneavoastra, in special impaduriri si perdele forestiere. De asemenea, fermierii vor trebui sa foloseasca 5 % din suprafata fermelor pentru masuri de agromediu, altfel vor pierde o parte importanta din subventie, deci vor pune la dispozitie terenurile. Alte linii sunt comune cu masurile pentru agricultura-investitii in active, drumuri de acces. Abia in ghiduri se vor prioritiza masurile.”

Pozitie dl Secretar de Stat Alin Mitrita – Ministerul Fondurilor Europene

”Ministerul Fondurilor Europene are rol de coordonare, necogierea mecanismelor de absorbtie si este implicat in negocierile cu Uniunea Europeana, mai putin in coordonarea directa a programelor operationale. O prima propunere va fi inaintata catre Comisia Europeana la inceputul lunii ianuarie, pana atunci trebuie stabilite prioritatile nationale.”

Declaratie dl deputat Mugur Cozmanciuc

”As vrea sa fiu cat se poate de ferm si explicit, alaturi de toti colegii liberali, sustinem necesitatea unei alocari financiare semnificative pentru sectorul forestier – de pana la 3 miliarde euro – in special pentru masurile de accesibilizare a fondului forestier. Este o prioritate fata de care Partidul National Liberal si-a aratat sustinerea si disponibilitatea”.

Dl Ciprian Pahontu – RNP- Romsilva

”Desi nu avem o politica forestiera comuna la nivel european, Comisia Europeana a adoptat o strategie forestiera europeana, inaintata Consiliului si apoi Parlamentului European, strategie forestiera care face conexiuni cu politicile comune si in special cu dezvoltarea rurala. Deci, desi nu avem o politica comuna europeana, dezvoltarea rurala, politica agricola comuna cuprind masuri si domenii de suprapunere cu strategia forestiera comuna la nivel european si aceasta este justificarea alocarii de fonduri prin PNDR pentru domeniul forestier”.

Interventie a d-lui Matei Mihali, presedintele Composesoratului Borsa, Maramures

”Suntem nevoiti sa ne cautam dreptatea la CEDO, cei care sunt pusi de noi sa ne reprezinte nu ne apara interesele. Nu se respecta statul de drept, nu se respecta proprietatea.”

Sesiunea a II-a: Dezbateri pe Codul Silvic

Prezentare rezolutie comuna a organizatiilor proprietarilor de paduri, ocoalelor private, patronat sector de exploatare si prelucrare lemn, prestatori de servicii legata de Codul Silvic – Catalin Tobescu
Prezentare tematica taieri ilegale in contextul masurilor prevazute de Codul Silvic – Gabriel Stanciu

”Masurile prevazute de Codul Silvic – in special vanzarea masei lemnoase exclusiv in forma fasonata – nu au legatura cu combaterea taierilor ilegale. Codul Silvic a fost promovat cu ignorarea pozitiilor publice exprimate de organizatiile reprezentative din sectorul forestier. Codul Silvic trebuie sa aduca solutii pentru cresterea eficientei administrarii padurilor, imbunatatirea calitatii padurilor, pentru drumurile forestiere, sprijinirea prelucrarii superioare a masei lemnoase. Actualul Cod Silvic trebuie refacut in urma unor dezbateri reale cu organizatiile din sectorul forestier – Catalin Tobescu”.

”Combaterea taierilor ilegale trebuie sa porneasca de la identificarea riscurilor, evaluarea acestora, masuri de control si monitorizare bazate pe evaluarea de risc – Gabriel Stanciu”

Pozitie dl Secretar de Stat Gelu Puiu – solutii pentru combaterea taierilor ilegale

”Ministerul intentioneaza operationalizarea SUMAL si eficientizarea acestuia prin introducerea on-line a avizelor de expeditie. Fiecare operator, va avea o aplicatie pe telefon mobil, va transmite un SMS catre un numar unic si va primi un cod de inregistrare a avizului, cu ora la care a fost transmis SMS-ul. Va fi operationalizat modulul de avertizari al SUMAL, iar in viitor intentionam dezvoltarea sistemului integrat din care a facut parte SUMAL. Astfel, in etapa urmatoare vom introduce si amenajamentele si operarea acestuia legat de SUMAL. Intr-o etapa viitoare, speram sa generam si pozitia GPS a locului de incarcare a masei lemnoase.”.

Vanzarea masei lemnoase in forma fasonata – Dl Nicolae Tucunel

”Deja 30 % din masa lemnoasa vanduta de Romsilva se face sub forma fasonata. Cerintele pietei si realitatile sectorului vor determina rapiditatea cu care sectorul va evolua catre vanzarea masei lemnoase sub forma fasonata. Aceste evolutii firesti nu trebuie fortate prin legislatie.”

Pozitie dl Ciprian Pahontu – Romsilva – legat de vanzarea masei lemnoase sub forma fasonata

”Concluziile analizelor realizate in cadrul Romsilva in ultimele 6 luni sunt clare si publice. Am analizat 20 din cele 28 de Coduri Silvice ale tarilor europene, nici unul nu reglementeaza forma de vanzare a masei lemnoase. Sloganul – lemnul va pleca de la padure ca lemn masurat, nu estimat – este fals. Si acum lemnul pleaca de la padure masurat, inregistrat in avize de expeditie. Intreaga infrastructura materiala de depozite, umana – sortatori si de know how este in domeniu privat. Nu este de neglijat nici efectul pe piata lemnului, de favorizare a concentrarii economice neconcurentiale a prelucrarii lemnului in mainile a doar cativa jucatori mari de pe piata.”

Pozitie Ministerul Padurilor – d-na Angela Iancu

”Aceleasi firme care fac azi eploatarea o vor face si in noile conditii, cu aceeasi infrastructura. Masa lemnoasa va ajunge tot in piata”

Prezentare George Dinicu – sustinerea prelucrarii lemnului

”Ikea are facilitati de productie la nivel global. Tarile analizate – Bulgaria, Letonia, Bosnia Hertegovina, Polonia, toate au forme de sprijin ale prelucrarii lemnului. Cel mai interesant exemplu este cel al Poloniei, care se bazeaza pe un istoric al prelucrarii lemnului de catre fiecare operator economic din anul anterior. Pe baza acestui istoric, fiecare operator se califica pentru achizitia a 70 % din lemnul prelucrat in anul anterior, la un pret fix, actualizat anual. Restul de 30 % din masa lemnoasa se vinde sub forma fasonata, prin licitatii pe loturi, on-line. In acest fel, asigurand stabilitate in achizitia resursei de masa lemnoasa, Polonia a dezvoltat o industrie a mobilei extrem de performanta. Din 20 milioane mc masa lemnoasa, Romania obtine un PIB de 4 miliarde euro. Din 30 milioane mc masa lemnoasa, Polonia realizeaza un PIB de 15 miliarde euro.”

Alocutiune d-na Aurica Sereny – Presedinte APMR

”Trebuie sa gasim solutii pentru prelucrarea in tara a lemnului, in cat mai mare masura. Pe primele 8 luni exportul de bustean a crescut cu 51 %, cel de cherestea cu 9%. Productia de mobila a crescut cu 18 % in primele 9 luni, cea de mobila tapitata chair cu 23 %. Exista potential, agentii economici din industria mobilei au nevoie de stabilitate in asigurarea resursei.”

Prezentare Constantin Tobescu- Rezultate economice din administrarea padurilor

”Din cauza supraimpozitarii si suprareglementarii, rezultatele economice din administrarea padurilor sunt dezamagitoare. Modelele economice arata venituri in sectorul privat de 10-20 euro/ha, Romsilva realizeaza mai putin de 10 euro/ha ca medie nationala. Rezultatul lipsei de perspective de venituri viitoare din administrarea legala a padurilor, dar tinand cont ca valoarea actuala a masei lemnoase de pe un hectar de padure este de minim 5000 euro, dar poate atinge 15.000 euro, rezultatul acestei antiteze este decizia de vanzare a padurilor sau decizia de a actualiza valoarea masei lemnoase prin taieri ilegale. Rezultatul: samsari de paduri cumpara 1 ha, il taie ras, cu banii obtinuti cumpara 5 ha, le taie ras, cu banii obtinuti cumpara 25 ha, cu banii obtinuti cumpara 100 ha. Acest ciclu se parcurge intr-un an de zile, si sunt sute – mii de astfel de samsari care actioneaza dupa acest model in tara.
Rezultatul – taieri ilegale, piata neagra, declasarea lemnului de lucru in lemn de foc si vanzarea la negru. Acesta este rezultatul unei politici fiscale gresite/suprareglementarii in domeniul forestier.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *