Selectia axata strict pe culoarea si aspectul exterior al rosiilor a dus la pierderea gustului

Selectia axata strict pe culoarea si aspectul exterior al rosiilor a dus la pierderea gustului

Un nou studiu privind gustul disparut al rosiilor „moderne” realizat de cercetatorii germani si americani a descoperit ca selectia axata strict pe culoarea si aspectul exterior al rosiilor a dus la pierderea genelor responsabile de continutul de zaharuri si arome.

„Descoperirea este un mare pas inainte in cercetarile noastre, care au ca scop intelegerea tuturor etapelor prin care trec rosiile, de la crestere pana la coacere”, declara Alisdair Fernie, un cercetator care studiaza compozitia chimica a tomatelor, in cadrul laboratoarelor Institutului de Fiziologie Moleculara a Plantelor Max Planck, din Potsdam.

Tomatele provin din America de Sud, iar in prezent sunt cultivate pe aproape toate continentele. Peste 15 milioane tone de tomate sunt recoltate doar din Statele Unite in decursul unui singur an. Fermierii culeg tomatele inainte sa prinda culoarea rosie. De fapt, timp de peste 70 ani, fermierii au selectat si cules tomatele care aveau o culoare verde uniforma, inainte sa se coaca, arata un studiu publicat de Nature, citat de descopera.ro si realitatea.net

„In contrast, varietatile salbatice de tomate au in jurul coditei o zona de culoare verde inchis la culoare, ceea ce face mai dificila estimarea momentului la care pot fi recoltate. Pe langa acest aspect, cumparatorii gasesc ca tomatele care nu au un colorit uniform nu prea sunt bune de cumparat”, declara Ann Powell, cercetator din cadrul Universitatii Davis din California.

Pentru a descoperi gena responsabila de coloritul tomatelor, echipa de cercetatori condusa de Ann Powell a incrucisat mai multe varietati de tomate cultivate cu tomate salbatice. Prin selectarea plantelor ale caror fructe prezentau zone verzi si incrucisarea acestora cu soiurile consacrate de tomate, cercetatorii au reusit sa determine locul genei responsabile de colorit: ea se afla intr-o regiune a cromozomului 10. Folosindu-se ulterior de secventa completa a genomului de tomate (recent descifrat), oamenii de stiinta au identificat gena respectiva, denumita SIGLK2.

La tomatele salbatice, gena SIGLK2 intensifica formarea cloroplastelor, compartimentele din celulele plantelor responsabile de fenomenul fotosintezei. Cloroplastele capteaza, cu ajutorul clorofilei, lumina necesara cresterii si dezvoltarii plantei. In majoritatea tomatelor din supermarketuri, gena SIGLK2 este inactiva.

„Am studiat peste 20 de soiuri de tomate din Statele Unite, Europa si Asia si toate aceste soiuri prezentau aceeasi mutatie, care duce la inactivitatea gene”, declara in continuare Ann Powell.

Este, in fapt, o mutatie genetica, arata LA Times, care fixeaza ca moment al schimbarii in rau anii 40, cand practica de a culege rosiile cu mult inainte de adevarata coacere a fost practicata la nivel tot mai larg.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *