Imagini NASA confirma dezastrul din padurile romanesti: o suprafata uriasa de molid a disparut din Harghita in ultimii trei ani

0
50
Imagini NASA confirma dezastrul din padurile romanesti: o suprafata uriasa de molid a disparut din Harghita in numai trei ani

O metoda noua de monitorizare a fondului forestier arata cu precizie unde au avut loc defrisarile masive
O suprafata imensa de padure din Muntii Giurgeului, aflata intr-o arie protejata din judetul Harghita, a disparut total in doar trei ani. Situatia ar fi ramas necunoscuta pentru autoritatile romane daca o mana de cercetatori nu ar fi implementat o noua metoda de monitorizare a exploatarii lemnului in Romania.
Metoda se bazeaza pe un sistem de supraveghere prin satelit a regiunilor impadurite. Cu toate acestea, atunci cand le-am aratat autoritatilor locale, acestea au ridicat din umeri si au spus ca in zona respectiva nu se intampla nimic deosebit! O suprafata imensa de padure din Muntii Giurgeului, aflata intr-o arie protejata din judetul Harghita, a disparut in doar trei ani, iar situatia ar fi ramas necunoscuta pentru autoritatile daca o mana de cercetatori romani nu ar fi implementat  o noua metoda de monitorizare a exploatarii lemnului in Romania. Circa 650 de hectare de padure au fost pur si simplu rase  intre 2003 si 2006, desi Codul Silvic prevede ca nu pot fi  taiate complet mai mult de trei hectare dintr-o singura zona. Descoperirea a fost facuta de o echipa de la Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice (ICAS), care dezvolta acest sistem nou de supraveghere prin satelit a regiunilor impadurite. „Ideea a fost sa realizam un instrument prin care sa putem monitoriza toata tara periodic, iar rezultatele sa le afisam public pe un site la care inca lucram. Metodologia consta in compararea unor imagini luate din satelit, la intervale diferite de timp. Astfel putem vedea cat de mult s-a intervenit intr-o zona acoperita cu padure”, ne-a explicat Vladimir Gancz, unul dintre cercetatorii care se ocupa de proiect.

Autoritatile ar putea descoperi astfel, in timp util, daca proprietarul unui teren forestier a inceput sa-l defriseze masiv. „Schimbarile pot fi observate si fara sa fii specialist, pentru ca diferentele dintre zonele impadurite si cele de stanca sunt evidentiate in culori conventionale. Monitorizarea se poate realiza manual – te duci direct la zona pe care doresti sa o analizezi – sau exista si optiunea de detectare automata a disparitiei unor suprafete mari de padure”, a explicat Vladimir Gancz.

NASA ne ajuta sa salvam padurile

Folosind propriul program computerizat, cercetatorii de la Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice au descoperit ca in ultimii 15 ani o suprafata uriasa aflata acum in raza Ocolului Silvic de Regim Gheorghieni a fost taiata sistematic. Defrisarile au inceput dupa 1995 in partea vestica a zonei monitorizate, apoi exploatarea a avansat tot mai mult pana cand, intre 2003 si 2006, padurea a disparut complet. „Monitorizarea din 2010 arata ca in locul unde erau copaci acum e stanca, iar padurea nu pare sa se regenereze. In mod normal, dupa o taiere la ras, este obligatoriu replantarea de puiet. Dar acest lucru costa bani si ingrijire, asa incat multi proprietari nu se mai ocupa si de asta”, a explicat Vladimir Gancz.

In toata perioada monitorizata, au disparut practic peste 1.000 de hectare de padure de molid, un arbore care poate fi exploatat abia dupa varsta de 80-100 de ani.  Iar 650 de hectare au cazut la pamant in numai trei ani, intre 2003 si 2006, potrivit fotografiilor din satelit.  „Noi folosim imaginile furnizate de satelitii NASA, care sunt puse la dispozitia cercetatorilor gratuit. Exista un site interactiv, pentru toata planeta, care are imagini din 1970 pana in prezent”, a aratat Vladimir Gancz cum si-a putut da seama echipa sa cand au inceput taierile masive in zona monitorizata din Muntii Giurgeului.

Catastrofa naturala

Cercetatorul de la ICAS ne-a declarat ca a prezentat aceste date autoritatilor statului, dar nimeni nu s-a aratat deocamdata interesat. „Noi nu putem sa spunem daca taierile au fost legale sau ilegale, nu suntem politisti. Dar stim o taiere la ras nu poate fi mai mare de 3 hectare, conform Codului Silvic. Or, aici e vorba de 600 de hectare in trei ani, ceea ce e dubios. In plus, sunt slabe sanse ca la mijloc sa fie vorba de o catastrofa naturala, pentru ca asta nu ar fi putut trece neobservata”, este opinia lui Vladimir Gancz. Asa incat rezultatele sunt bune numai pe hartie. „Noi dorim sa scriem un articol la o revista stiintifica despre metoda si rezultatele obtinute. Deocamdata autoritatile romane nu au fost interesate. Ba am primit la un moment dat un telefon de la un secretar de stat de la Ministerul Mediului, ca un soi de amenintare, ca de ce ne preocupa pe noi asa ceva, sa urmarim defrisarile”, a povestit, amar, cercetatorul.

La fata locului nu se stie nimic

Localnicii din Muntii Giurgeului sustin ca habar nu au de disparitia masiva a padurii de langa ei. Ce-i drept, inginerii silvici ne-au avertizat ca exploatatorii de lemn fac o smecherie: lasa o fasie mica de padure la margine, ca sa ascunda taierile masive ce au loc dincolo de aceasta. Mai mult, unele dintre zonele de unde se iau bustenii sunt greu accesibile. „Nu stiu ce sa va spun, nu se fura la noi”, a fost raspunsul pe care l-am primit cel mai des in satele de la baza zonei monitorizate de ICAS.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here