In timp ce printul Charles trage alarma, presedintele ceh, Vaclav Klaus,nu crede in scenariile catastrofice

Incalzirea globala – un pericol real sau un scenariu mon-dial? Exista voci care spun ca efectul de sera serveste mai degraba unor in-terese eco-no-mi-ce.

In urma cu cateva zile, printul Charles al Angliei a dat un ultimatum de un an si jumatate pentru stoparea incalzirii globale care, in opinia sa, este rezultatul defrisarilor in regiunile tropicale. Casa Alba, presedintele Frantei, actualul premier rus,Vladimir Putin, sunt primele autoritati carora printul Charles le-a cerut in mod public sa se alature campaniei sale.

Companii internationale de renume au fost rugate sa se implice in actiunile pe care Coroana Britanica le va initia pentru a stopa taierea padurilor. In cel putin 18 luni, pericolul incalzirii globale ar putea fi inlaturat, crede printul Charles, daca aceste paduri, considerate „sistemul de aer conditionat al intregii planete”, vor fi crutate.
Specialistii incalzirii globale au configurat deja modificarile prin care va trece planeta in urmatoarea suta de ani.

Conform raportului IPCC (Intergovernmental Panel on Climate Change) publicat in 2007, ghetarii vor disparea, iar potopul biblic nu va mai fi doar o intamplare de demult, petrecuta in unele parti ale Globului. In acelasi timp, alte regiuni vor fi afectate de seceta.

La nivel global, resursele de apa vor fi deficitare, situatie care va genera foamete, colapsuri economice si razboaie. Furtunile tropicale vor deveni mai puternice, cu viteze ale vantului foarte mari si cantitati mari de precipitatii. In plus, bolile generate de virusuri mutante vor afecta intreaga planeta. O patrime din speciile de plante, insecte si animale vor disparea, ceea ce va afecta habitatul uman intr-un mod ce nu poate fi prevazut sub toate aspectele.

Raportul IPCC a atras atentia ca mediul urban, preferat din ce in ce mai mult de populatia lumii, va fi cel mai afectat daca nu se iau masuri riguroase de eficientizare a resurselor de apa, igienizare si aprovizionare. In linii generale, in Europa se vor agrava diferentele intre regiuni privind resursele naturale, mai ales apa. Inundatiile, eroziunile coastelor maritime, incendiile vor devasta arii intinse.

Zonele de munte vor fi afectate de retragerea ghetarilor, de reducerea stratului de zapada si de disparitia unor specii. Conform scenariului cel mai sumbru, 60% din speciile existente in unele zone vor disparea pana in 2080. Sudul Europei se va confrunta cu temperaturi estivale foarte mari, secete, reducerea debitelor de apa, a potentialului hidroenergetic, incendii si scaderea dramatica a arealului agricol. Din punctul de vedere al sanatatii, se vor inmulti cazurile de alergii si afectiuni gastrointestinale si bolile cardiovasculare.

Topirea ghetii

In America Latina, padurile tropicale vor deveni savane pana in 2050, iar multe din terenurile agricole vor deveni aride, ceea ce va duce la foamete. Schimbarea regimului de precipitatii si disparitia ghetarilor vor afecta bazinele de apa potabila, agricultura si productia de energie.

America de Nord va fi afectata de incendii vaste, de scaderea debitului de apa in unele regiuni si de inundatii in altele, de tornade si uragane foarte puternice, iar zonele de coasta vor suferi cel mai mult.

In Africa, pana in 2020, intre 75 si 250 milioane de oameni vor fi afectati de lipsa apei. In unele tari africane, terenurile agricole se vor reduce cu pana la 50%. Malnutritia si bolile tropicale vor face ravagii. Regiunile de coasta maritima vor deveni riscant de locuit din cauza cresterii nivelului marii si a eroziunilor, pana in 2100.

Asia va fi afectata de scaderea debitului apelor. Bazinele raurilor mari din centrul, sudul, estul si sud-estul Asiei isi vor reduce dramatic volumul pana in 2050. Regiunile de coasta si deltele, foarte populate, vor deveni riscant de locuit din cauza inundatiilor si a furtunilor. Mortalitatea din cauza afectiunilor gastrointestinale va deveni foarte ridicata in estul, sudul si sud-estul Asiei.

Australia si Noua Zeelanda vor pierde mult din biodiversitate, iar Bariera de Corali va fi grav afectata. Pana in 2030, problemele legate de resursele de apa vor trece la Departamentul de Securitate Nationala, in sudul si estul Australiei si in Northland, Noua Zeelanda. Furtunile vor matura coastele maritime, zone extrem de populate.

Un sfert din speciile de plante si de vertebrate vor disparea pana in 2037

Raportul IPCC nu este deloc linistitor. Efectele incalzirii globale sunt treptate si exista posibilitatea ca guvernele lumii sa ia masurile necesare pentru ca populatia sa se adapteze noilor conditii, dar aceste masuri tin de strategie, finante, educatie, ajutor, elemente care nici in prezent nu sunt usor manevrabile. Asa ca sociologii se asteapta mai degraba la conflicte militare pentru rezolvarea acestor probleme decat la masuri preventive.

Razboaiele petrolului au inceput deja. Petrolul, combustibilul fara de care civilizatia actuala nu ar putea exista, va cunoaste, conform raportului IPCC, un moment de varf, dupa care va incepe declinul. Momentul cand va incepe declinul se numeste „Hubbert”s Peak”, dupa numele geofizicianului american M.King Hubbert, care a prevazut, inca din 1949, ca „era petrolului” se va sfarsi mult mai repede decat se spera. „Hubbert”s Peak” a fost stabilit a avea loc intre 2008 si 2018. Majoritatea specialistilor spera ca acest moment sa vina dupa 2020.

Dupa aceasta data, productia de petrol va intra intr-un declin ireversibil, ceea ce va aduce recesiune la nivel global, cu posibile conflicte intre natiuni. Peste problema petrolului se suprapun altele, generate de incalzirea globala. Iata cum arata calendarul previziunilor pentru urmatoarele decenii:

2020. Inundatiile vor afecta intreaga Europa, pe de o parte, dar unele zone se vor confrunta cu lipsa precipitatiilor. Aceste zone isi vor pierde calitatea solului necesara agriculturii, reducandu-se dramatic suprafata terenurilor agricole. La nivel global, IPCC estimeaza ca suprafata terenurilor agricole se va reduce cu 50%, iar populatia Globului va ajunge la 7,6 miliarde de locuitori. Daca nu se vor lua masuri de asigurare a hranei, lumea se va intoarce la primitivism, cand lupta pentru hrana va fi pe viata si pe moarte.
2030. Incidenta bolilor digestive va creste cu 5% in regiunile din lumea a treia, iar aceasta „categorie” va include toate tarile care nu au implementat un sistem de alimentatie sanatoasa. Populatia Globului va numara 8,3 miliarde de locuitori.

Incalzirea globala va distruge ghetarii din zonele temperate, din muntii ecuatoriali, conform raportului lui Richard Taylor, de la University College din Londra. In tarile in curs de dezvoltare, populatia urbana se va dubla si se va ajunge la aproape 4 miliarde de oraseni, iar in tarile dezvoltate, populatia urbana va creste cu 20%. Toata aceasta goana dupa habitatul urban va deregla intreg ecosistemul si va inmulti necesitatile energetice, care nu vor putea fi acoperite.

2040. Marea Arctica nu va mai avea sloiuri de gheata pe timp de vara, iar iarna, acestea se vor reduce dramatic. Specialistii olandezi cred ca acest lucru nu se va intampla inainte de 2060.
2050. Ghetarii mici alpini vor disparea cu totul, iar cei mari isi vor reduce volumul cu 30 pana la 70%.

Cercetatorul Roland Psenner, de la Universitatea din Innsbruck, estimeaza ca ghetarii alpini vor disparea complet pana in 2037. Australia se va confrunta cu un numar mare de decese din cauza caldurii, intre 3.000 si 5.000 pe an. Cei mai afectati vor fi oamenii cu varste peste 65 de ani. Rata mortalitatii in New York, cauzata de probleme cardiace provocate de caldura, va fi de 1.000 pe an. In Marea Britanie, frigul va fi cauza principala a deceselor in randul populatiei.

Populatia Globului va ajunge la 9,4 miliarde de locuitori, dar terenurile agricole se vor reduce cu inca 20% in estul si sud-estul Asiei si cu 30% in centrul si sudul continentului. Biodiversitatea va fi dramatic afectata, o patrime din speciile de plante si de vertebrate vor disparea, conform specialistilor de la Universitatea din Toronto.

2070. Cum ghetarii vor disparea, iar zonele afectate de seceta vor creste, productia de electricitate de la hidrocentrale va scadea. In Europa, puterea hidrocentralelor va scadea cu 6%, iar in zona bazinului mediteranean, cu 50%. Caldura, uscaciunea vor duce la secete prelungite si risc crescut de incendii pe arii tot mai mari, in special in bazinul Mediteranei, vestul SUA, sudul Africii si nord-estul Braziliei.

Pana in 2080, nivelul oceanului va creste, inundand New York-ul

2080. In timp ce unele zone ale Globului se vor desertifica, altele vor fi afectate de inundatii. Cercetatorii prevad ca 20% dintre locuitorii riverani vor fi afectati de inundatii. 100 de milioane de oameni ce locuiesc in zone de coasta marina, pe insule mici sau in delte vor fi afectati anual de furtuni tropicale si valuri devastatoare.

Populatia din aceste zone va fi atunci in jur de 5 miliarde. In 2080, intre 1,1 si 3,2 miliarde de oameni vor fi afectati de lipsa apei si peste 600 de milioane, de foamete. Nivelul marii va creste, inundand o parte din New York, Coney Island, mare parte din Brooklyn si Queens, portiuni din Long Island City, Astoria, zonele joase din Manhattan si estul insulei Staten, conform unui raport al NASA. In 2085, 3,5 miliarde de oameni vor fi afectati de febra hemoragica.

2100. Multe ecosisteme vor ajunge in situatii-limita, de adaptare fortata sau distrugere. Nivelul dioxidului de carbon din atmosfera va fi mai mare decat a fost vreodata in ultimii 650.000 de ani. PH-ul oceanului va descreste cu pana la 0,5 unitati, cel mai mic nivel din ultimele 20 de milioane de ani, ceea ce va afecta dramatic organismele marine cu cochilie si coralii.

Stratul de permafrost al Terrei se va incalzi, emitand si mai mult dioxid de carbon. Pana la 30% dintre speciile care existau in 2007 vor disparea.

Sunt state europene mici care flutura mai tare „cauza”, cu scopul de a se numara printre favorite
Vaclav Klaus

Si Romania trebuie sa se adapteze

Referindu-se la zona temperata, din care face parte si Romania, raportul ICPP recomanda populatiei adaptarea la un nou stil de viata. Bucataria traditionala, bazata pe carne, ar trebui folosita in anotimpurile mai reci, iar in verile caniculare ar trebui sa adopte bucataria mediteraneeana, bazata pe cruditati (legume si fructe), peste si ulei de masline, care fortifica plamanii, ferindu-i de multe alergii.

Taranii, in majoritate crescatori de pasari si animale, deci mediu alergen, trebuie sa curete mai des adaposturile acestora, sa le trateze de diferite insecte daunatoare si sa-si protejeze caile respiratorii, cand muncesc la camp si la cosit. De regula, au o alimentatie mai sanatoasa decat orasenii, consumand ghiveciuri, ciorbe de legume, salate.

Incalzirea globala afecteaza stratul inghetat al pamantului, situat sub suprafata, ceea ce duce la deformarea terenurilor, putand cauza mari probleme. Inclinarea si curbarea terenului afecteaza constructia caselor, instalatiile de tratare a apelor. Deplasarile de teren afecteaza conductele de apa, iar scufundarile de teren afecteaza grav soselele, caile ferate, chiar cursurile de apa.

Vegetatia este cu atat mai necesara, radacinile viguroase fiind ca o retea de sustinere a solului. Japonezii consolideaza unele terenuri si prin injectare cu ciment. Romanii trebuie sa se obisnuiasca sa construiasca locuinte bine consolidate, pe fundatii adanci, cu acoperisuri bine ancorate. Si sa se revina la clasicele livezi de langa casa. In orase, sustine Raportul ICPP, cea mai mare greseala este sa se taie pomii pentru largirea soselelor sau pentru amenajarea spatiilor de parcare.

„Incalzirea globala, pro-paganda de tip comunist”

Intr-un dialog cu cititorii ziarului „Financial Times”, avand la baza ultima sa carte, „Ce este periclitata, clima sau libertatea?” , Vaclav Klaus, presedintele Cehiei, demonteaza „gogorita” schimbarii climei, dezvaluind interesele ce stau in umbra acestei isterii globale. Interese ce ameninta libertatea, economia de piata si prosperitatea.

Conform presedintelui ceh, problema schimbarii climei este cercetata mai mult social decat stiintific, iar reducerea emisiei de gaze va aduce schimbari dramatice in planul afacerilor, in primul rand. De exemplu, primele „tunuri” se vor da in domeniul asigurarilor, pentru ca oamenii vor vrea sa-si asigure bunurile, dar companiile vor creste cota, din moment ce riscul este deja public.

Vaclav Klaus considera incalzirea globala un fenomen real, dar care nu este cauzat de om intr-o asemenea masura incat acesta sa o poata combate eficient, iar „solutiile” sunt propuse nu de comunitatea oamenilor de stiinta, ci de anumite grupuri, sponsorizate de guverne, care sunt in cautare de beneficii, nu de adevar.

Rezultatele cercetarilor sunt controversate, ca sa nu mai pomenim de specialistii care, dimpotriva, sustin ca vine peste noi o noua era glaciara, nu o incalzire globala. Pentru care omenirea, iarasi, nu este pregatita, afirma Klaus.

Normele de reducere a efectului de sera vor afecta mecanismele de functionare a pietei, cerere si oferta, care ar trebui sa nu fie controlate de nimeni, cu atat mai putin de politicieni. „Asa era pe vremea comunismului”, remarca presedintele ceh. Se pare ca „centralizarea” a tot ce este vital pare a fi un obiectiv al liderilor lumii de azi.

Fazele initiale de implementare a masurilor de reducere a efectului de sera vor costa numai SUA trilioane de dolari. Cat vor costa in tari mici din Europa si ce inseamna, de fapt, acesti „pasi” de reducere a efectului incalzirii, nimeni nu stie. Pe presedintele ceh il sperie cei care se lauda ca au inteles despre ce e vorba. Pentru ca la „costuri” nu intra in calcul doar banii, ci impactul asupra agriculturii traditionale si asupra modului de viata al unor popoare intregi.

Cresterea cu cinci metri a nivelului oceanului va inghiti mari suprafete din Florida

„Calculele prezentate sunt absurde si nu au nicio valoare reala”, conchide presedintele ceh. Cele mai dezvoltate natiuni, logic, si cele mai mari producatoare de „efect de sera” vor sa impuna popoarelor din sfera lor de influenta anumite norme de piata, dar mai intai le culpabilizeaza global pentru efectul de sera.

„De genul asta de propaganda comunista m-am -bucurat- in primii 48 de ani din viata mea”, spune Vaclav Klaus. Insa, nu acuza numai marile puteri de gogorita climatica. „Sunt state europene mici care flutura mai tare -cauza-, cu scopul de a se numara printre favorite”.

Oare ce se urmareste prin politica efectului de sera, care afecteaza toate natiunile? Presedintele ceh crede ca este doar un vehicul prin care se urmareste aducerea la putere, la nivel global, a unor guverne socialiste.

Pentru asta, orice propaganda cu implicatii sociale globale, ca virusul gripei aviare, ca sfarsirea resurselor naturale, ca suprapopularea planetei, este buna si trebuie sa fie pe agenda politicienilor de stanga. „Aceasta nu este in favoarea globalizarii activitatilor umane, cu care sunt de acord, ci pentru o forma de conducere globala, ceea ce nu pot accepta”, a subliniat Vaclav Klaus. In fond, o conducere globala n-ar fi altceva decat un comunism aplicat la scara totala, intoarcerea la guvernare unica, la organizarea si manipularea maselor.

Cine castiga din efectul de sera? Conform lui Vaclav Klaus, in primul rand, specialistii sponsorizati sa produca isteria, companiile de asigurari, trusturile de cons-tructii, politicienii care sustin „gogorita” si care vor avea pozitii bune in guvernele socialiste, organizatiile care militeaza pentru raspandirea propagandei.

Sursa: Adevarul

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here