Inchiderea forajelor ilegale care au secat lacul cu nuferi termali din Baile 1 Mai – o decizie politica

0
57
Inchiderea forajelor ilegale care au secat lacul cu nuferi termali din Baile 1 Mai – o decizie politica

Lacul cu nuferi termali din Baile 1 Mai, care a rezistat din perioada tertiara a fost distrus de nepasarea autoritatilor. In decembrie 2011 Crisana relata in premiera despre situatia dezastruoasa in care a ajuns lacul. In ultimul an nu s-a facut nimic esential pentru salvarea acestui monument al naturii declarat ca atare in 1932, astfel ca a ajuns astazi un biet ochi de apa cu un diametru de nici 10 m, care isi traieste ultimele clipe de viata alimentat printr-un furtun de pompieri.

Autoritatile locale s-au dovedit incapabile sa solutioneze acest dezastru natural care afecteaza cea mai importanta rezervatie din Europa, care adaposteste specii unicat cum ar fi melanopsisul, rosioara lui Racovita sau nufarul termal. Se implineste mai bine de un an de cand factorii responsabili judeteni si centrali au fost sesizati cu privire la scaderea dramatica a nivelului apei din Rezervatia paraul Petea de la Baile 1 Mai. Cu toata alarmarea facuta, timp in care autoritatile se tot reunesc in comisii si subcomisii, situatia s-a inrautatit dramatic, astfel ca rezervatia naturala, un simbol pentru judetul Bihor de mai bine de o jumatate de secol, este in moarte clinica, tinuta in viata de apa calda pompata printr-un furtun de pompieri. Contactat telefonic, muzeograful Radu Huza, custodele ariei protejate din 1 Mai, a confirmat situatia dramatica a acestei rezervatii naturale. „De mai bine de un an am sesizat scaderea nivelului apei. Cauza este evident extragerea apei geotermale mai mult decat poate rezervatia sa produca”, a explicat Radu Huza. Mai exact, forajele care functioneaza, unele legal, altele ilegal, extrag mai multa apa geotermala decat poate suporta rezervatia. „Exista un calcul de suportabilitate. Acesta a fost calculat in anii 80 la 120 l/secunda maximum de exploatare. Iar atunci numarul forajelor era de sase. Acum, aceste foraje s-au inmultit, in plus ne confruntam si cu tendinta naturala descendenta a zacamantului. Aceasta limita ar trebui coborata, tinand cond de trendul natural”, a adaugat Radu Huza.

Frauda descoperita si lasata in pace

Din pacate, in loc sa reducem consumul, acesta a crescut considerabil in ultimii ani. Pe langa cele sase foraje legale aflate in concesionarea SC Turism Felix SA, Agentia Nationala pentru Resurse Naturale, care era la curent cu problema scaderii nivelului apei, a mai scos, in martie anul trecut, un alt foraj, in zona Rontau. De asemenea, s-a mai dat un aviz pentru deschiderea unui aquaparc, iar ca si cum lucrurile nu ar fi fost suficient de grave, Consiliul Local Sanmartin a aprobat trecerea punctelor termice pe energie geotermala. In plus, rezerva este secatuita si de numeroasele foraje ilegale, descoperite, dar fara ca autoritatile competente sa si faca demersuri pentru inchiderea lor. „O situatie similara a mai fost intalnita in anii 80. Un foraj extragea mai mult. Atunci, prin vointa politica, forurile judetene au decis sa opreasca toate forajele din statiune. S-a identificat forajul care producea aceasta pierdere si i s-a aplicat o diafragma, care a redus sectiunea. A fost o decizie politica pentru a salva un brand al judetului – nufarul era atunci pe stema judetului, iar autoritatile comuniste s-au dovedit responsabile fata de simbolul judetului”, a mai adaugat custodele rezervatiei. In opinia sa, organele abilitate ar trebui sa aplice prevederile Legii minelor, care califica drept infractiune realizarea de foraje fara licenta. Astfel, comisiile de la nivelul Prefecturii Bihor, respectiv reprezentantii Agentiei Nationale pentru Resurse Naturale ar trebui sa sesizeze Parchetul pentru a demara procedurile de cercetare a celor opt cazuri de frauda descoperite. „Rog autoritatile sa intervina. Pana nu avem un control riguros al tuturor exploatarilor nu putem interveni. Nu rezolvi nimic daca inchizi cele sase foraje legale, daca celelalte ilegale vor functiona in continuare”, a adaugat Huza.

Trebuie consultati specialistii

O atitudine transanta a avut-o si renumitul biolog, Anna Marossy, membra a Comisiei de Monumente Naturale a Filialei Cluj a Academiei Romane, care, in anii 70-80, s-a luptat pentru curatarea Lacului cu Nuferi, cu ajutorul soldatilor. Domnia sa s-a aratat indignata de faptul ca, in tot aceasta perioada, nu a fost consultata nici de reprezentantii Muzeului Tarii Crisurilor, nici ai Institutiei Prefectului Judetului Bihor. „Problema e mult mai veche, a aparut in anii 60-70, odata cu abuzul grosolan de apa geotermala. Sursa de apa este suprafolosita. Refacerea lacului este o problema complexa si necesita consultarea unor specialisti”, a declarat Anna Marossy. Aceasta spera ca saptamana viitoare, cand prefectul judetului Bihor, Claudiu Pop, se va intoarce din concediu, sa convoace o comisie de analiza cu toti specialistii, astfel sa se puna capat disputelor vizavi de salvarea acestui monument al patrimoniului natural al Romaniei.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here