Deseurile nucleare (cobalt-60) sunt utilizate de zeci de ani pentru a face mancarea ta “mai sigura” prin iradiere

0
76
Deseurile nucleare (cobalt-60) sunt utilizate de zeci de ani pentru a face mancarea ta “mai sigura” prin iradiere

Indiferent daca stii sau nu, deseurile nucleare (cobalt-60) sunt utilizate de zeci de ani pentru a face mancarea ta “mai sigura”, prezinta Wakeup-world.com.

In zilele noastre exista o neintelegere profunda in randul publicului larg referitoare la valoarea alimentelor organice certificate. Intrebarea nu este daca pretul (mai mare cu peste 50%) pe care il platesti la casa de marcat pentru un aliment organic merita cu adevarat, avand in vedere continutul de vitamine, minerale si fitonutrienti. Chiar daca alimentele organice au de obicei o densitate nutritiva considerabil mai mare, nu intotdeauna caracterul “special” al acestor produse este pozitiv.

Mai degraba, un consumator educat se va uita la ceea ce nu contin si ceea ce nu s-a intamplat cu aceste produse in calatoria lor spre farfuria ta.

In prezent agentiile de reglementare, ca de exemplu FDA, sustin si promoveaza activ utilizarea de cobalt-60, cules de la reactoarele nucleare, ca o forma de “pasteurizare” pentru toate alimentele conventionale.

Oficialii sustin ca alimentele devin astfel “mai sigure”. Utilizarea unor eufemisme de genul “aditiv alimentar” si “pasteurizare” pentru a descrie procesul de “impuscare” a alimentelor cu niveluri exagerat de mari de radiatii gamma nu poate anula faptul ca aceleasi raze mortale care sunt generate de armele termonucleare ce distrug viata sunt acum aplicate asupra alimentelor noastre pentru “a le face mai sigure”.

Cantitati inimaginabile de radiatii folosite pentru “pasteurizarea” alimentelor

Aceasta fraza nu contine temerile unui ipohondru, deoarece nu vorbim despre cantitati mici de radiatii.
Nivelul radiatiilor gamma folosite incepe de la 1kiloGray (unitate de masura, echivalentul a 16.700.000 raze X pulmonare sau de 333 de ori doza letala umana) si ajunge pana la 30 kiloGray (500.000.000 raze X pulmonare sau de 10.000 de ori doza letala umana).

Cum iti dai seama daca alimentele tale au fost “bobmardate” cu radiatii?

Atunci cand cumperi alimente conventionale, nu ai nici o siguranta ca acestea nu au fost iradiate. Desi cerintele de etichetare specifica faptul ca alimentele iradiate vandute in magazine ar trebui sa aiba pe ambalajul produsului simbolul international Radura, controlul in aceasta privinta este destul de redus si slab, iar produsele din restaurante si cele procesate care contin ingrediente iradiate nu sunt obligate prin lege sa le eticheteze corespunzator.

Etichetate sau nu, alimentele iradiate sunt expuse la aceleasi radiatii gamma ionizate care au distrus viata la Hiroshima, Cernobil si recent la Fukushima.

Formele de viata “primitive”, microbii, refuza sa ingereze alimente iradiate (de aceea le folosim noi), dar oamenii sunt destul de naivi pentru a se lasa pacaliti de “autoritati” guvernamentale, care spun ca dozele de radiatii ionizate aplicate alimentelor, si care ajung aproape de un miliard de raze X pulmonare, sunt sigure pentru consumul uman.

Razboiul impotriva perisabilitatii alimentare

In ciuda promovarii iresponsabile a acestui proces ca fiind unul sigur, iradierea alimentara distruge aproape in totalitate continutul de vitamine din produs, creaza un numar de produse secundare toxice, ca de exemplu 2-alklycyclobutanoes, care a fost demonstrat ca fiind citotoxic (distruge celulele), genotoxic (distruge ADN-ul) si cancerigen (dezvolta cancerul) in urma unor studii pe animale.
De asemenea, radiatia gamma este capabila sa creasca alergenicitatea unor proteine alimentare, prin denaturarea lor (ca de exemplu in cazul laptelui), iar acest efect secundar a fost identificat chiar si la doze reduse de radiatii.

Asadar, cum se poate ca un proces care este atat de clar in detrimentul sanatatii umane sa fie permis?
Exista cel putin trei motive care stau in spatele acestui proces periculos:

Igienizarea alimentara: Iradierea alimentara permite continuarea practicilor agricole nesigure si fundamental neigienice considerate esentiale pentru profitabilitatea unor ferme sau fabrici mari detinute de corporatii. Atunci cand apa de canalizare umana si cea reziduala in combinatie cu gunoiul de la grajdurile animalelor bolnave, crescute cu antibiotice, este folosita ca si ingrasamant, tulpini virulente de bacterii rezistente la antibiotice pot infecta produsul, ajungand in profunzime in tesuturi, acolo unde substantele chimice de igienizare nu ajung. Radiatiile gamma, care penetreaza in mod eficient si adanc produsul, permit conditiilor iresponsabile, imorale si neigienice sa se pastreze.

Globalizare alimentara: Un grad mai mic de perisabilitate oferit de iradierea alimentara sustine globalizarea continua a productiei si distributiei alimentare, promovand profitabilitatea corporatiilor transnationale, a caror respect pentru suveranitate, drepturi constitutionale si sanatate publica a cetatenilor din orice tara din lume este pe locul doi, in comparatie cu obiectivul principal de a urmari profitul cu orice pret.
Politizarea alimentara: In sfarsit, sistemul militar-industrial cere publicului sa perceapa energia nucleara ca pe ceva “benefic” care ne protejeaza, si nu ca pe un factor de razboi sau ca pe un posibil dezastru ecologic. Deseurile nucleare sunt brusc transformate atat intr-o marfa profitabila, cat si intr-un “agent binefacator”, sub indrumarea si sprijinul guvernului.

In acest moment, calitatea alimentelor a devenit un paradox peste tot in lume.

Nu cu mult timp in urma, toate culturile considerau mancarea sacra, pentru proprietatea alimentelor de a sustine bunastarea noastra fizica, emotionala si spirituala. Astazi, fortele capitalismului si ale “piatei libere”, fara limite, au transformat mancarea in otrava metabolica devitalizanta, care ii transforma incet-incet si pe cei care o consuma in marfuri, adica in pacienti bolnavi.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here