COTROPITOR – In 2002, fostul primar a construit un drum prin rezervatie
In fiecare week-end, imprejurul taului Stiol, lac aflat intr-o arie protejata prin lege, se aduna o multime de turisti cu jeep-uri, care lasa in urma gramezi de gunoaie. Ajung la lac din cauza fostului primar, care n-a tinut cont ca se afla intr-o arie naturala protejata, si a intrat cu buldozerul in pajiste.

Am ajuns la taul Stiol, un lac glaciar, intr-o zi de iulie, in care soarele isi facea simtita puterea chiar si in virful muntelui. Am parasit Borsa luind-o pe un drum cu gropi, desi national, drumul ce uneste Maramuresul de Suceava. Linga o biserica ce se construieste acum in pasul Prislop am parasit soseaua asfaltata si am luat-o pe un drum de piatra. Am vazut de departe Cascada Cailor, loc unde, spune legenda, s-ar fi aruncat in prapastie o herghelie de cai urmariti de urs, apoi am intilnit chiar o herghelie ce pastea linistita, neamenintata de nimic.

CU JEEP-UL PE VIRF. Era in mijlocul saptaminii si n-am intilnit picior de turist pina am ajuns la taul Stiol. Turistii de saptamina trecuta insa lasasera destule semne pentru a tulbura frumusetea locului. Prin apa cristalina a lacului ce n-a fost niciodata masurat in adincime, am zarit, inainte chiar de a vedea pastravii colorati, o farfurie de plastic. Inca din momentul in care am ajuns linga lac, Ion Mihali, unul dintre cei 12 rangeri care pazesc suprafata de 46.399 hectare a Parcului, a inceput sa adune calm sticlele de plastic lasate de vizitatori. E obisnuit sa faca acest lucru de cite ori ajunge aici, asa cum e obisnuit sa stea de paza la intrarea in aria protejata, in fiecare week-end si de sarbatori, ca sa-i opreasca pe cei care vor sa ajunga linga lac cu masina de teren sau cu motocicleta. „Unii inteleg, coboara si o iau pe jos pina la lac, altii se enerveaza si se intorc din drum.”

DISTRUGERE PREMEDITATA. Lacul Stiol este zona de protectie integrala, in care e permis doar mersul pe jos. „Nicidecum nu e voie cu motocicleta sau jeep-ul. Se poate ajunge cu masina, pentru ca in 2002 fostul primar Grec Gavrila a construit aici un drum prin pajiste, fara sa aiba autorizatie. Masinile distrug vegetatia si polueaza fonic”, spune Ioan Muntean, seful pazei Parcului National Muntii Rodnei.

Dar fostul primar nu a dispus doar construirea drumului, ci si a unui dig prin care a marit de trei ori suprafata lacului. Ion Mihali ne-a aratat o zona cu apa mai verde si ne-a explicat ca in mod natural doar acolo se intindea Stiolul. Prin extinderea lacului, a fost inundat un mal si, din aceasta cauza, jnepenii care cresteau acolo au murit. Pentru refacerea zonei, oamenii de stiinta au propus doua variante. Prima presupunea sa lase lacul in dimensiunile lui actuale, sa se planteze jnepeni pe dig si sa se sacrifice drumul. A doua varianta, cea care a fost aprobata de consiliul stiintific al parcului, spune ca lacul Stiol trebuie sa revina la forma lui initiala. In acest moment, nu sunt bani pentru punerea in aplicare a proiectului. Fostul primar Gavrila Grec a fost dat in judecata pentru distrugerea zonei de Lucian Petru Goja, turist baimarean iubitor al muntelui. „Justitia l-a scos basma curata pe primar. El voia sa faca acolo o mica statiune, sa vinda parcele strainilor, dar cineva l-a invatat sa spuna ca a vrut sa faca aductiune de apa. Daca ne uitam pe harta, vedem ca intre taul Stiol si statiune e o distanta de aproximativ 11 kilometri”, spune domnul Goja.

AVANTAJE MATERIALE DIN ARII PROTEJATE. Fostul primar ne-a lamurit: „La taul Stiol voiam sa fac o lucrare pentru aductiune de apa pentru pirtia olimpica si pentru oras. In 2004 am pierdut alegerile si s-a blocat lucrul la pirtie”. El recunoaste ca „s-a facut o greseala”, pentru ca nu a obtinut avizul de mediu inainte de demararea lucrarilor, dar o explica printr-o conjunctura: „Am prins un utilaj pe care nu l-am platit din bani publici, ci din sponsorizari, si am zis sa fac si la Stiol lucrarea. Aveam proiectul aproape aprobat, dar cu o zi inainte de a se discuta la Academie a aparut un articol in presa locala si atunci s-a blocat avizul.” Desi admite ca marirea suprafetei lacului e o greseala, Gavrila Grec e convins ca „nu se distrugea nimic”. In opinia lui, comunitatea nu are nici un cistig de la ariile protejate. „Daca mi-ar da mie, comunitatii, 10 miliarde pe an despagubire pentru ariile protejate, atunci as intelege. Interesul nostru e sa dezvoltam turismul. Cum sa ajungi acolo la Stiol cu un copil mic si cu gratarul in spate? Ce poate face omul acolo decit sa aprinda un foc si sa bea o tuica pe malul lacului? Se mai lasa citeva urme, cite un servetel, cite o sticla de plastic, dar nimic foarte grav. Consiliul Local are promisiuni si va face demersuri sa scoatem o zona din Parcul National.” Am coborit spre Borsa lasind in urma lacul azi netulburat, inmiresmat de parfumul copacului numit pinus cembra si al delicatelor flori de rododendron ce inrosesc muntele. Ne-a urmarit fluieratul marmotei care, ne spune ghidul, emite acest sunet pentru a avertiza caprele negre ca in zona se afla intrusi.

Animale periculoase
Cei care au bani nu se multumesc numai cu o „picnicareala” saptaminala la taul Stiol, ci organizeaza si cite o partida de vinatoare. „O fac nu din necesitate, ci pentru distractie. In Parcul National Muntii Rodnei traiesc specii – monumente ale naturii precum cocosul de mesteacan si capra neagra. Anul trecut un politician, fost ministru, a venit sa vineze la limita Parcului. L-am amendat pe gestionarul fondului de vinatoare pentru ca nu a fost suficient de atent”, spune Ioan Muntean. Braconierii vineaza din jeep. „Se zvoneste ca unul vine cu elicopterul. Ce pot sa-i fac eu, care am in dotare dacie papuc?!”, exclama nemultumit seful pazei, care se teme ca se va aproba o noua lege a vinatorii, prin care se va da voie la vinat in Parcurile Nationale. Acum, consiliul stiintific al parcului a aprobat ca rangerii sa poarte arme, dar practic nu s-a rezolvat nimic, pentru ca nu exista fonduri pentru a fi cumparate, asa cum nu exista bani pentru camere de armament si pentru paznici la aceste camere. Rangerii ar avea nevoie de arme atunci cind urmaresc braconierii, dar si pentru a salva parcul de o alta amenintare: ciinii salbaticiti. „Era traditie ca ciobanii sa vina la stina cu foarte multi ciini. Legea spune ca au voie cu trei si ei vin cu 30. E adevarat ca vin lupii si ursii si omoara oile, dar unii dintre acesti ciini s-au salbaticit si s-au transformat intr-o haita fioroasa care ataca si iezi de caprioara si capra neagra, dar si turisti. N-am putut scapa de acesti ciini pentru ca nu avem arme, iar otrava nu avem cum sa punem, pentru ca riscam sa omorim animale din alte specii.”

Sursa: Jurnalul National

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here