Liliecii emit si receptioneaza ultrasunete de pana la 100KHz. La aceste frecvente, atenuarea in aer este mare. Pentru a compensa efectul, ultrasunetele emise de ei au amplitudini de pana la 140 decibeli, mult peste nivelul de 120 de decibeli al unui concert rock.
Natura este uimitoare atunci cand privim diversitatea solutiilor pe care evolutia naturala le-a produs. Un exemplu este liliacul, caci acesta emite ultrasunete de pana la 100KHz, mult peste limita umana de 20KHz. In acest fel, el detecteaza pozitia obiectelor din jur printr-un efect asemanator radarului, captand sunetul reflectat de obiect si determinand distanta pana la el din timpul strabatut de sunet. Desigur, pentru a putea fi eficient in lupta de supravietuire, un astfel de radar a evoluat in zona ultrasunetelor, acolo unde cele mai multe animale si insecte sunt surde. Altfel, sa ne imaginam, daca sunetul radarului ar fi fost auzit, am fi avut de-a face cu un pradator care alearga cu o goarna dupa prada; ineficient, sa recunoastem.
La aceste frecvente inalte de 100KHz, exista insa o problema aditionala: sunetul este atenuat rapid de aer! Pentru a compensa aceasta pierdere de energie a undei sonore, liliecii sunt obligati sa foloseasca amplitudini foarte mare, in asa fel incat sa capteze totusi un semnal util.
Iata ca, recent, un grup de oameni de stiinta din Danemarca si Germania a avut curiozitatea sa investigheze in mod sistematic nivelul de amplitudine al acestor unde, ne anunta portalul New Scientific. Ei au observat 11 specii de lilieci mancatori de insecte din regiunea Panama. Cercetatorii au folosit microfoane directionale si metode fotografice pentru a reconstrui zborul liliecilor, in mod special in timpul noptii, cand ei isi folosesc sistemul radar pentru a localiza insectele direct in aer.
Folosind aceste informatii, cercetatorii au estimat nivelul de amplitudine al ultrasunetelor emise de lilieci, obtinand valori de 140 de decibeli la o distanta de 10 cm de liliac. Interesant, legea atenuarii undelor ultrasonore se regaseste in diversitatea liliecilor: cei care emit frecvente mai mari, folosesc in acelasi timp si cele mai mari amplitudini, asa cum este de asteptat.
Sa reamintim ca numarul de decibeli este o masura a variatiei in presiunea locala a aerului data de sunet. In cazul uman, limita de durere este in jur de 120 de decibeli. Cum insa frecventele emise de liliac sunt cu mult peste limita de frecventa a omului, amplitudinea acestora nu au nici un efect asupra urechii umane.
Interesant este ca si omul contemporan a inceput sa foloseasca caracteristicile ultrasunetelor in diverse produse. Unul dintre acesta este o sursa de ultrasunete ce indeparteaza cainii sau pisicile din apropiere. Acestea emite, la 100 de decibeli, o frecventa putin peste limita umana (20KHz), dar mai mica decat limita cainilor (45KHz) sau pisicilor (60KHz).
In randul adolescentilor sunt populare telefonele mobile cu ultrasunete, aceasta pentru ca s-a dovedit ca urechea tinerilor este mai sensibila la ultrasunete decat cea adultilor. In felul acesta ei isi pot trimite beep-uri ce nu sunt auzite de profesorul de la catedra, desigur, daca nici profesorul nu este prea tanar… Pe de alta parte, nici adultii nu s-au lasat, asa ca in Anglia exista dispozitive ce emit ultrasunete in fata diverselor magazine, pentru a indeparta tinerii ce obisnuiau sa isi piarda timpul acolo…
Sursa: Stiinta
