Stimati membri ai Parlamentului European,
Ma numesc Alexandru Popescu si sunt din Romania. Vin dintr-un colt al Europei unde valori precum respectul pentru natura sau pentru cetateni sufera teribil in ultimii ani. Am asistat neputincios ani in sir la distrugerea comunitatilor locale, a muntilor, a apelor, a viitorului copiilor nostri. Neputinta mea, ca simplu cetatean al unei Europe de la care asteptam totul, a atins recent o limita care m-a determinat sa fac uz tocmai de drepturile mele cetatenesti pentru a lupta, in granitele neputintelor mele, pentru tot ce poate parea pentru multi o suma de cauze pierdute.
Asa cum imi recomanda Constitutia tarii din care vin, am dreptul si obligatia sa imi apar tara. De multe ori am fost nevoiti sa o facem tocmai impotriva celor care o conduc. Am protestat, alaturi de zeci si sute de mii de oameni toamna trecuta impotriva deciziilor unui guvern corupt de a sacrifica prin minerit cu cianuri o bucata din Romania. Vocea celor langa care am avut onoarea sa ma alatur in strada a rasunat in sute de orase in Europa si in lume. Vocea lor nu a tacut! Vocea lor striga in continuare nu doar impotriva cianurii ci si a coruptiei care planuia ca un proiect privat sa ajunga litera de lege in Romania. Chiar in acest moment, aceleasi autoritati corupte ascund opiniei publice actele de autorizare ale unei mine cu cianuri la Certej, in Romania si dau frau liber construirii minei, in total contrasens cu legea si in dispret total fata de opinia cetatenilor, larg si fara echivoc exprimata.
Vocile lor striga impotriva gazelor de sist, o plaga care a coplesit Romania si care a ajuns sa calce in picioare oameni, cu tot cu drepturi si libertati. Romania se afla sub asediul firmelor de prospectiuni si ale fortelor de ordine care le apara la ordinul autoritatilor impotriva cetatenilor care nu si-au dat vreodata acordul ca proprietatile lor sa fie prospectate pentru gaze de sist. In urma cu un an, pe 2 decembrie 2013, la Pungesti in judetul Vaslui, armate de jandarmi descindeau impotriva localnicilor unui sat care au indraznit sa se impotriveasca construirii unei sonde de explorare. Asediul a durat cateva luni iar reprimarea agresiva impotriva propriilor cetateni nu este anchetata, in ciuda a numeroase luari de pozitie din partea societatii civile sau a comunitatii internationale.
Cu ce te poti lupta in fata unui astfel de asediu, in fata unui astfel de dispret fata de cetatean si fata de valorile europene? Mereu am fost de parere ca propriile drepturi ca cetateni sunt arme suficiente. Asa ca, inarmat cu dreptul la petitionare si cel la libera circulatie, am pornit din Ploiesti, localitatea mea de domiciliu, pe jos, spre Parlamentul European de la care astept sa reinstaureze respectul pentru lege si drepturi. Am parcurs peste 3000 de kilometri, am intalnit sute de oameni care astfel au aflat ca ”Romanii nu vor cianura si gaze de sist!” – acesta fiind si motto-ul acestei calatorii.
Poate veti privi initiativa mea ca pe un gest extrem. Va provoc sa o priviti ca pe o metafora, dar una strigata cu toata convingerea. Va provoc sa ascultati parerea cetatenilor Uniunii Europene pentru ca viitorul Europei ei il vor duce in spate. Va rog pe dvs., stimati euro-parlamentari, destinatari ai intregului meu demers si a acestei scrisori, depuneti toate eforturile pentru ca mineritul cu cianuri si exploararea gazelor de sist prin fracturare hidraulica sa nu mai reprezinte un clivaj enorm intre ceea ce cetatenii isi doresc si ceea ce autoritatile se ambitioneaza sa promoveze. Iar acest lucru se poate face intr-un singur fel: ascultati vocea celor multi – interziceti folosirea cianurii in minerit si exploatarea gazelor de sist prin fracturare hidraulica! Este singura strategie care poate pune bazele unui viitor durabil in Europa!
Alexandru Popescu, cetatean al Uniunii Europene.
