In prezent, prioritara pentru Romania ar fi o retea performanta de monitorizare a aerului, care sa permita detectarea surselor poluante in timp real. Aceasta retea va cuprinde peste 90 de statii de verificare, plasate in 34 de judete, si va fi functionala incepand de anul viitor. Ministrul mediului apreciaza ca din acest punct de vedere cat si din cel de reabilitare a solului, la ora actuala, suntem la o „distanta” de 30 de ani fata de Germania.

Adevarul: – Ce strategii de monitorizare a solului se au in vedere la noi?
Atilla Korodi: – Va fi o hotarare de guvern, care acum se afla la Ministerul Justitiei, prin care vom obliga toti proprietarii de terenuri care intreprind activitati economice sa faca analiza calitatii solului unde isi desfasoara activitatea respectiva. Mai avem si un plan de reabilitare pentru deceniile urmatoare, care se afla in verificari la Ministerul Finantelor.

Exista trei responsabilitati: terenurile publice poluate de activitati publice, terenurile publice poluate de privati si terenurile private poluate de privati. Vor fi trei categorii de reabilitari, cu trei categorii de finantari. Procesul acesta va dura 20 de ani. De ce a fost nevoie de asta? Este poate greu de crezut, dar si un service auto mic poate sa produca poluare pana la 6-7 m adancime.

Am vazut planul de reabilitare a zonei unui fost depozit de produse petroliere din anii „40 cu ajutorul unei statii de spalare a solului. Au mostre luate si de la 20 de metri adancime si s-au dovedit inca impregnate cu titei. Reabilitarea aceasta este foarte costisitoare si se bazeaza pe recircularea apei subterane timp de 12 ani. Se introduce si oxigen, ca sa descompuna biodegradabilele.

Si nemtii fac la fel. Undeva, la 50 de km de Frankfurt, am vizitat o fabrica de acoperisuri din bitum, care a functionat timp de 15 ani, si am constatat ca si ei aveau aceeasi problema: in zona respectiva solul este impregnat cu petrol pana la 16 m adancime. Tot ei au estimat ca Romania se afla acum la nivelul de poluare la care era Germania in anii „70.

Pana unde poate merge ministerul cu masurile extreme?
Eu sunt obligat sa merg pe masuri extreme pentru ca altfel devin caz penal. Arpechim, de pilda, avand autorizatie integrata, avand un plan de conformare, cu diferite termene, eu eram obligat sa notific, pentru ca altfel, repet, intram in penal, pentru ca nu respectam o lege. De aceea eu sunt fericit ca si Sidex primeste autorizatie integrata.

Ce inseamna o autori-zatie integrata?
Tot ce inseamna activitati industriale cu grad de poluare foarte mare intra sub alta instanta, mult mai severa. Autorizatiile sunt mult mai severe, implicarea mult mai mare a publicului in deciziile legate de mediu, iar in spatele acestor obligatii integrate sunt tot felul de planuri de conformare. Legea este foarte clara: daca la 30 de zile de la notificare poluatorul nu-si face treaba, eu trebuie sa-l suspend. Iar daca dupa 60 de zile de la suspendare nu este rezolvata problema, urmeaza inchiderea.

Totusi aceste auto-rizatii sunt date pe bune?
Clar sunt negociate. Companiile au perioade de tranzitie si in cadrul lor se negociaza un plan de actiune. La unele directive, unde nu depindem foarte mult de termene finale, suntem mai flexibili in negocieri.
Si avem grija ca masurile sa fie esalonate pe toata durata perioadei de tranzitie. De exemplu, la Sidex este vorba de peste 250 de masuri.

Dar referitor la micile afaceri?
Cu ele este cel mai greu. Noi intentionam ca o parte din autorizarile simple sa le dam la autoritatile locale direct. Cand spun autorizatii simple ma refer la cele pentru un magazin mic, o frizerie etc. Primariile ar trebui sa aiba un set complet de autorizatii simple, care sa aiba mai multe elemente printre care obligatoriu si cele de sanatate publica. In momentul de fata, frizeria nu este autorizata. Asta incercam noi, ca aceste activitati simple sa primeasca autorizatii simple de la autoritatea locala. Acum autorizarile sunt doar pentru activitatile mari poluatoare.

In privinta normelor de poluare, nu sunt totusi cam permisive?
In primul rand, trebuie facuta distinctia intre emisii si imisii. La emisii e simplu, fiecare companie are o limita stabilita, in special de bioxid de sulf. Referitor la imisii, vom pune in functiune in curand reteaua nationala de monitorizare. In cazul lor, se pot depasi anumite valori, ajungand chiar la stare de alerta, chiar daca se afla in limitele autorizatiei.

Reteaua de monitorizare va fi on-line si va fi formata din panouri care vor fi instalate in toata tara. Aceste panouri vor afisa anumite niveluri de culoare. Daca la un moment dat, panoul va indica mai bine de trei ore starea de alerta, atunci comitetul local are responsabilitatea sa identifice sursa si poate chiar sa o inchida. Va dau un exemplu… daca la un moment dat se constata ca starea de alerta provine de la trafic, politia va putea opri circulatia in zona respectiva. Acesta este cel mai performant sistem de monitorizare la nivel european la ora actuala si la noi va cuprinde 90 de locatii, din 34 de judete.

Organele de salubrizare au in prezent cu ce sa rezolve problemele de mediu?
Inca nu, dar termenul-limita in Europa pentru colectarea selectiva a deseurilor este 2017, spre exemplu. Chiar zilele astea am auzit ca ungurii au gasit o solutie pentru asta, un tip de ghene compartimentate a caror instalare pentru un bloc ajunge in jur de 40.000 de euro. Noi avem in plan deocamdata o masura prin care sa-i obligam pe cei care cumpara ceva nebiodegradabil sa plateasca.

In Germania s-a aju-n-s ca arborii sa fie numerotati… La noi ce se va intampla concret pentr-u protectia spatiului verde?
O astfel de masura, de a numerota arborii, tine deja de decizia autoritatii locale. Noi nu vom cere asta, ci pur si simplu vom impune ca spatiile verzi sa nu fie folosite in alte scopuri. In plus, cele doua tinte obligatorii, de 20 si 26 de metri patrati de spatiu verde pe cap de locuitor pana 2010 si, respectiv, 2013, cred ca ii vor obliga pe edili sa extinda spatiile verzi, nu sa le reduca.

In Bucuresti, care este in prezent media de spatiu verde pe cap de locuitor?
In jur de 9,5 metri patrati de spatiu verde pe cap de bucurestean.

Cum a ramas cu Canalul Bistroe, in urma recentei intalniri a presedintelui Basescu cu presedintele Ucrainei?
Au acceptat sa se vorbeasca doar despre conventiile internationale. Initial nu au vrut sa includa subiectul pe ordinea de zi.

Si a fost vreun castig pentru negocieri?
De la nimic s-a ajuns la putin peste zero.

Sursa: Adevarul

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here