Solul reprezinta una dintre cele mai importante constituente ale biosferei. Este un factor de mediu fara care nu ar exista viata. Ar fi imposibil sa traim intr-o lume in care solul este inexistent.
Ca orice lucru normal, solul este supus unor actiuni care prezinta avantaje si dezavantaje. O sa punctam in acest material doar cateva dintre atrocitatile la care este supus solul si anume „boala” acestuia: poluarea – un viciu inevitabil, dificil de masurat si de controlat.
De ce? Trebuie sa recunoastem faptul ca, aproape toate deseurile solide sunt depozitate prin inghesuire sau aruncate intamplator pe sol. De la mucul de tigara pana la masina abandonata din spatele blocului, de la picatura de ulei scursa din combina de treierat graul pana la muntii cu diverse deseuri de la groapa de gunoi, toate sunt poluari directe ale solului facute de oameni. Bineinteles, in mod constient sau inconstient.
Multi cercetatori sunt de parere ca poluarea este o consecinta a activitatii umane. Ei afirma acest lucru plecand de la ideea ca, dezvoltarea numerica a omenirii, cresterea nevoilor si evolutia continua a tehnologiei sunt principalii factori ai degradarii solului. De-a lungul secolelor, Pamantul a fost profund modificat de aceste activitati ale oamenilor. S-a ajuns la aceasta situatie deoarece acestia au crezut ca rezervele Pamantului sunt interminabile. In prezent procesele de degradare s-au accelerat si, drept urmare, specialistii au incercat sa faca cunoscuta aceasta situatie prin prezentarea de programe informative. Interesul pentru poluarea mediului a crescut enorm in ultimii ani pentru intreaga populatie a globului, a institutiilor si a diverselor organizatii. Trebuie mentionat faptul ca si anumite persoane au tras semnale de alarma. De pilda, in 2008, candidatul Partidului National Liberal la Primaria Cluj-Napoca, Manuel Chira, a impartit masti de gaze locuitorilor din cartierul „Andrei Muresanu” in semn de protest fata de poluarea din zona. Sa nu uitam si de masurile de antipoluare ale lui Sorin Oprescu, primarul Capitalei, care au fost aprobate. Iata cateva dintre ele: s-a incurajat mersul pe bicicleta si folosirea in comun a autoturismelor de catre mai multe persoane, parcarile au fost prevazute cu „dale innerbate” (zone cu spatiu verde), cei care construiesc sunt obligati sa amenajeze spatii verzi si sa planteze arbori pe 30% din suprafata parcelei detinute, au crescut tarifele pentru parcarea in zonele centrale si exemplele ar putea continua.
Primii vizionari care au tras semnalul de alarma legat de deteriorarea mediului inconjurator au fost oamenii de stiinta din secolul al XIX-lea. Acestia au incercat sa invete populatia despre cum sa protejeze mediul. In ceea ce priveste conceptul de protectie a naturii, acesta a fost introdus de biologi si romantici pe la mijlocul secolului al XIX-lea.
Noi, oamenii, ar trebui sa fim mai constienti de impactul actiunilor noastre asupra solului si ar trebui sa facem tot posibilul in a nu-l polua, asta daca ne dorim o viata mai sanatoasa. Dar pentru ca acest lucru sa fie realizabil, e necesar sa cunoastem cateva elemente referitoare la importanta ecologica a solului:
– se afla in stransa legatura cu aerul unei regiuni prin structura si natura lui;
– influenteaza calitatea surselor de apa subterana si de suprafata;
– contribuie la cresterea si dezvoltarea vegetatiei ;
– „participa” la dezvoltarea socio-economica a asezarilor umane.
Cu totii ar trebui sa realizam importanta pe care o are solul in cadrul ecosistemului si, fara sa pierdem din vedere faptul ca intreaga noastra existenta se deruleaza aici, pe Terra, sa incercam impreuna sa contribuim la construirea unui vis: un pamant sanatos si prosper. Trebuie sa devenim constienti de primejdia care ameninta viitorul si sa depunem doar eforturi de vointa pentru a conserva si a proteja planeta!
Am putea incepe prin a arunca mucul de tigara si ambalajul de la eugenia acolo unde trebuie…
