Pãmanturi sterpe!

Pãmânturi sterpe!
Pãmanturi sterpe!
Pãmanturi sterpe!

Mitul cã Vasluiul este un judet cu un mare potential agricol este destul de departe de adevãr. Dacã pe segmentul intinderii suprafetei agricole Vasluiul este puternic, in ceea ce priveste calitatea solului, zestrea funciarã este dezastruoasã. Doar 1,45% din suprafata agricolã a judetului este in clasa I de calitate, in timp ce 66% din terenurile agricole au un potential natural de productie foarte redus. Pe multe tarlale, fenomenul de eroziune a afectat sever pãmantul, humusul (terenul fertil) fiind pe cale de disparitie.

Eticheta potrivit cãreia judetul Vaslui o are un potential agricol extraordinar nu corespunde intrutotul realitãtii. Chiar dacã are o suprafatã agricolã imensã, calitatea pãmantului nu permite realizarea unei activitãti agricole performante. Conform datelor Directiei pentru Agriculturã a Judetului (DAJ) Vaslui, suprafetele incadrate in primele douã clase de calitate sunt foarte mici. Astfel, din suprafata agricolã totalã a judetului Vaslui, care este de 401.039 hectare, numai 5.834 de hectare sunt in clasa I de calitate. In clasa a II-a de calitate, Vasluiul are numai 93.060 hectare, reprezentand 23,20% din suprafata totalã arabilã. De la acest punct incolo, toate terenurile agricole sunt de o calitate proastã, cu un potential natural de productie agricolã foarte redus. Potrivit datelor DAJ Vaslui, in clasa a III-a de calitate sunt nu mai putin de 158.008 hectare, ceea ce inseamnã 39,40% din suprafata agricolã, in timp ce in clasa a IV-a de calitate sunt incluse 105.896 hectare. Nu in ultimul rand, in categoria celor mai slabe terenuri agricole sunt 38.241 hectare, aferente clasei V-a de calitate. Gigel Crudu, directorul DAJ Vaslui, spune cã multe terenuri din judet sunt plasate pe versanti si au un potential foarte mare de erodare. “Foarte multi fermieri arã din deal in vale, iar cand plouã torential, actiunea de erodare este intensã. La un debit de precipitatii de 60 de litri/metrul pãtrat, apa duce la vale stratul de sol fertil (humusul) si in urmã rãmane numai terenul nefertil. Agricultorii trebuie sã stie cã refacerea unui centimetru de humus dureazã mai multi ani”, a explicat Gigel Crudu.

Potential natural de productie redus

Pentru a preveni astfel de fenomene grave preum eroziunea solului, fermierii trebuie sã respecte mai multe tehnologii de exploatare a terenurilor. Trebuie ca arãturile sã fie efecuate de-a lungul curbelor de nivel, iar terenurile sã fie cultivate cu culturi cu o densitate mare, care sã retinã apa in sol. Cu o medie pe judet de terenuri incadrate in clasa a III-a de calitate, potentialul natural al pãmantului este foarte scãzut. Astfel, la cultura de porumb, potentialul natural al solului garanteazã o recoltã de maxim 2.400 kilograme/hectar, iat la grau, potentialul natural de productie este de numai 1.850 kilograme/hectar. Pentru a realiza recolte bune, fermierii trebuie sã facã investitii serioase in lantul de productie. “Pentru a obtine productii bune, trebuie sã fie folosite seminte certificate din soiuri performante. De asemenea, trebuie aplicate ingrãsãminte chimice, sã fie combãtute buruienile si bolile la timp”, a mai spus Gigel Crudu. Respectand sfaturile specialistilor din domeniu, in prezent, in judetul Vaslui, productia la orzoaica de toamnã se ridicã la 2.960 kilograme/hectar, la rapitã productia realizatã este de 2.772 kilograme/hectar, in timp ce, la grau, fermierii vasluieni obtin 9.875 hectare de grau/hectar.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *