Felinele se pot transforma, in orice moment, din animale caline si jucause in vanatori de temut, capabile sa se adapteze unor conditii oricat de vitrege

In ultimii 10.000 de ani, nicio specie de feline n-a disparut. Pisica de casa, desi a fost domesticita inca de acum 9.000 de ani, inca stie sa vaneze.

In ultimul timp, cea mai mica dintre feline, „Felis catus”, are un numar tot mai mare de admiratori si este apreciata drept animalul de companie cel mai capabil sa trezeasca afectiune, titlu detinut pana de curand de caine.

Desi a renuntat de vreo 9.000 de ani la salbaticie si traieste alaturi de om, pisica domestica si-a pastrat extrordinara dotare naturala de vanator redutabil. Cand conditiile de viata sunt vitrege si este nevoita sa supravietuiasca pe cont propriu, ea devine imediat un animal de prada feroce, ca orice felina. Abilitatea pisicii de a se adapta este uimitoare, atat in planul aptitudinilor fizice, cat si in cel al seductiei.

Capacitatea de orientare a felinelor este infailibila ca un computer de navigatie. Totul se bazeaza pe cele cateva zeci de mustati, ce functioneaza ca niste „radare”

Ucisa cu milioanele, in Australia

In Australia, unde a fost adusa, din Europa, in urma cu vreo 200 de ani, pisica a fost abandonata cu nepasare, in cele mai multe cazuri. Adaptandu-se la viata in salbaticie, pisica a facut prapad printre speciile de animale mici, pe care le-a vanat pana la limita extinctiei. Cercetarile au stabilit ca din 44 de specii de pasari care au fost vanate de pisicile salbaticite („feral cats”), 40 au ajuns la disparitie.

Conform satisticilor, in afara bolilor si a factorilor naturali, vinovatia pentru disparitia multor specii autohtone australiene revine, in primul rand, masinilor, care calca animale in proportie de 36%, pe locul urmator situandu-se pisicile care ucid 33% din aceste animale. Si cum numarul pisicilor care traiesc in salbaticie in Australia este apreciat intre 3 milioane si 30 milioane de exemplare, oamenii au trecut la impuscarea lor in masa.

Printre masurile de preventie pe care legea australiana le accepta, pentru ca numarul pisicilor salbaticite sa se reduca, unele frizeaza cruzimea extrema.

Orice om care vrea sa scape de o pisica o poate pune, de vie, la gunoi, intr-un ambalaj ermetic, unde animalul poate astepta ore in sir pana cand este recoltat de serviciile de salubrizare si distrus, ca orice deseu.
Incluse in patrimoniul bio-cultural

In tari, ca Italia si Grecia, pisicile care traiesc in salbaticie nu au nici pe departe comportamentul agresiv al celor din Australia. Motivul este ca in aceste tari pisicile sunt considerate o componenta a patrimoniului bio-cultural national si sunt ingrijite, benevol, de oameni iubitori de animale, dar si de autoritati, care au grija sa fie sterilizate si deparazitate.

O colonie de pisici ale nimanui, sterilizate, poate la un moment dat sa dispara, in mod natural, daca nu vin alte pisici. Multe vestigii antice, din Roma, precum Coloseumul, sau Via Appia, atrag un numar-record de turisti care doresc sa vada si sa fotografieze sutele de mii de pisici care traiesc fericite printre ruinele imperiale, hranite si iubite de toata lume. Rasplata pe care animalele o daruiesc celor care le ingrijesc este joaca si afectiunea. Ele sunt foarte sociabile si fata de necunoscuti, oferind turistilor amintiri de neuitat.

Vaneaza 1.000 de specii

Adaptabilitatea uimitoare a pisicii este evidentiata si de marea diversitate de animale pe care le vazeaza, pe pamant, in zbor sau in apa, ziua ca si noaptea. Carnivor predilect, pisica mananca in primul rand rozatoare.
Dar vaneaza cu placere si pesti, pasari, soparle, serpi, broaste, gandaci, greieri, fluturi.

Aproape orice animalut din mediul ei ii poate fi pe plac. Iar cand este dusa aiurea, cum s-a intamplat cand a fost transmutata in Australia, a acceptat specii noi, indiferent ca au fost pinguini sau marsupiale mici.

Pisicile nu sesizeaza gustul dulce si se ingrasa usor

Pisica poate innebuni de frica

Studiile cercetatorilor americani arata, inca din anii „50, ca, in conditii de stres, pisica este extrem de ingrijorata si cauta alternative sa scape. Dotata cu simturi foarte dezvoltate, ea reactioneaza cu acuitate la stimulii din exterior. Sub exercitarea unor presiuni negative extreme, pisica isi poate iesi din minti, ca si omul simtind un disconfort comparabil. In ceea ce priveste lipsa afectivitatii si a ingrijirii, pisicile care nu s-au nascut din parinti salbaticiti de generatii, ci au fost abandonate de stapani iresponsabili, sufera o depresie care le poate debiliza, mai ales puii si exemplarele care n-au ajuns la maturitate, murind de malnutritie.

Stiati ca…

Pisica e pe primul loc, ca animal de companie, in SUA. Numarul lor este de peste 66 milioane, in timp ce al cainilor este doar de 58 milioane

Pisica are mult mai multe oase decat omul, respectiv 250, fata de 206. Ea are 30 de vertebre, iar omul are 24

Pisica isi petrece 65% din viata dormind. 25% din timpul vietii sale se spala, 5% din timp il
aloca hranirii si 5% se joaca

Lungimea saltului unei pisici poate fi de cinci ori mai mare decat lungimea corpului ei

Pisica nu vede toate culorile si vede invers rosul si verdele

Fiind carnivore prin definitie, pisicile nu digera hrana vegetala

Arta seductiei, o adaptare imbatabila

Cand este iubita, pisica stie sa-si rasplateasca binefacatorul, printr-un comportament complex. Este afectuoasa, consolatoare, jucausa, fidela, intelegatoare. Reciprocitatea pe care stie sa o arate este un mijloc de adaptare imbatabil prin care pisica reuseste sa-si pastreze locul privilegiat in casa omului.

Egiptenii le venerau

In civilizatia egipteana antica era considerata a fi intruparea Zeita Bastet, ocrotitoare a familiei si a nasterilor si ca simbol al feminitatii care se poate manifesta cu blandete si gingasie, dar care poate deveni viclena si dezlantuita ca o leoaica in fata pericolului. Fascinatia pe care pisica o exercita asupra omului ramane o enigma. Ea este admirata pentru performanta de a prinde prada, mergand in asa fel incat nu este auzita, chiar daca are la gat un clopotel.

Cochetele au ce invata

Dar si pentru rafinamentul pe care il etaleaza cand se stie frumoasa si admirata, mladierea miscarilor si estetica pozitiilor in care se asaza facandu-i pe oameni
sa cada pe ganduri. Si sa o adore.

Din cele 300.000 de pisici care traiesc in Roma, 120.000 sunt vagaboande, 200 dintre ele avand drept adapost Colosseumul

Nefericitele maidaneze

In Romania, pisica maidaneza are o viata la fel de grea ca si cea a cainelui vagabond. Nimeni nu ingrijeste, nu castreaza si nu da apa acestor animale fara noroc.

Numarul lor este necunoscut autoritatilor, care nu le monitorizeaza si nu stiu nimic despre starea sanatatii lor.In toata tara exista un singur adapost pentru pisici fara stapan, la Cernavoda, cu o capacitate de numai… 30 de animale.

Nimeni nu doreste sa le adopte. Pentru a face loc si altor nefericite, personalul mai trimite, ocazional, cateva exemplare in Italia, la Roma, unde se stie ca vor fi acceptate de pisicile sociabile de la Colosseum.

Trebuie adaugat ca, spre lauda lor, multi locuitori ai oraselor din Romania hranesc pisicile fara stapan. Unele feline „maidaneze” intra in lift alaturi de locatarii blocurilor si au familii preferate, la usa carora gasesc hrana de care au nevoie.

Sursa: Adevarul

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here