Banca Mondiala imprumuta Romaniei 50 milioane de euro pentru ca tara noastra sa tina sub control poluarile cu nutrienti. Partea romana contribuie cu 10 milioane de euro la aceste proiecte.nutrienti

Proiectul urmareste reducerea poluarii apei si solului cu nutrienti (in special azot si fosfor) prin investitii in 86 de localitati din zone vulnerabile la acest tip de poluare, din 34 de judete ale Romaniei. Valoarea proiectului, implementat pe o perioada de cinci ani, este de 60,04 milioane de euro. Sursele de finantare sunt: imprumut Banca Mondiala – 50 milioane de euro, donatie Facilitatea Globala de Mediu – aproximativ 4,01 milioane de euro, contributii consilii judetene – 1,4 milioane de euro, contributii consilii locale – 3,63 milioane de euro, contributie Administratia Nationala Apele Romane – 1 milion de euro.

O delegatie a Bancii Mondiale a vizitat cateva dintre localitatile unde vor fi implementate proiectele. „Romania este un membru important al Uniunii Europene si, ca stat membru, ii revin anumite obligatii. Acest proiect raspunde, printre altele, acestor cerinte privind mediul inconjurator. Au fost gasite modalitati care sa fie benefice locuitorilor din zona, astfel incat sa aiba de castigat si agricultura, si mediul inconjurator.

S-a creat un parteneriat intre Guvernul Romaniei, autoritatile locale, cetatenii acestei zone si partenerii externi (institutiile implicate la nivel international), care reprezinta o situatie de tip -win-win-, in care toata lumea are de castigat”, a spus Peter Harold, Country Director pentru Romania din partea Bancii Mondiale.

OBIECTIVE PE TERMEN LUNG
„Controlul Integrat al Poluarii cu Nutrienti” implica activitati de colectare, depozitare si gestionare a gunoiului de grajd si a gunoiului menajer, dotarea comunitatilor locale cu echipamente pentru colectarea si imprastierea ca fertilizant organic a gunoiului de grajd, dotarea gospodariilor cu platforme individuale de depozitare a gunoiului de grajd, constructia unor platforme comunale de depozitare si management al gunoiului de grajd, reabilitarea pasunilor comunale si crearea unor bariere vegetale pentru protectia cursurilor de apa, dar si dezvoltarea unui sistem central de furnizare a apei potabile, concomitent cu un sistem centralizat de canalizare si de epurare a apelor uzate.

Aceste masuri vor elimina riscul imbolnavirii cauzate de consumul de apa infestata si vor promova utilizarea eficienta a gunoiului de grajd care, in acest mod, nu va mai fi un factor poluant. Poluarea cu nitrati este un proces care afecteaza panza freatica, oamenii si intregul ecosistem.

Sursa: Jurnalul National

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here