Proiectan?ii barajului miniei canadiene Mount Polley, consultan?i ?i pentru proiectul de la Ro?ia Montan?
Proiectanții barajului miniei canadiene Mount Polley, consultanți și pentru proiectul de la Roșia Montană
Proiectantii barajului miniei canadiene Mount Polley, consultanti si pentru proiectul de la Rosia Montana
Proiectantii barajului miniei canadiene Mount Polley, consultanti si pentru proiectul de la Rosia Montana

Unul dintre cele mai grave accidente miniere din ultimii ani s-a produs in Canada la mina de exploatare a cuprului si aurului Mount Polley prin ruperea barajului iazului de decantare. Peste 10 milioane de metri cubi de apa si 4.5 milioane de tone de steril toxic s-au scurs in raurile si lacurile regiunii British Columbia pe 4 august. Conform publicatiei Vancouver Observer, sterilul ar putea contine, de asemenea, cianura (cianura de sodiu este folosita pentru extragerea aurului), acid sulfuric (folosit pentru a extrage cupru), precum si mercur. Barajul minei Mount Polley este construit din arocamente; acelasi tip de baraj este preconizat si la Rosia Montana sau Certej.

Analiza superficiala a conditiilor de mediu sau a stabilitatii amplasamentelor iazurilor de decantare de catre companiile miniere si atitudinea complice a autoritatilor de mediu creaza, in cele mai multe cazuri, premisele producerii unor astfel de catastrofe. Proiectantul iazului de decantare al minei Mount Polley este firma de consultata Knight Piésold, aceeasi care a realizat studiile ce au condus la decizia de a nu impermeabiliza decantorul de pe Valea Cornei. Iazul minei propuse la Rosia Montana ar fi situat la doar 2 km in amonte de orasul Abrud.

Cercetarile realizate de Knight Piésold pentru amplasarea iazului de decantare si studiile metereologice in zona indica faptul ca suprainaltarea peretilor, precum si straturile sedimentare cretacee sunt foarte impermeabile. Acest lucru exclude nevoia amplasarii unei membrane pe fundul iazului”.

Dezastrul ecologic din Canada este departe de a fi un caz singular, fiind doar cel mai recent dintr-o lista foarte lunga de accidente miniere cauzate de brese in peretii sau barajele iazurilor de decantare. Doua dintre acestea s-au produs in Romania, la Certej (1971) unde 89 de oameni au murit si Baia Mare (2000). Sterilul de la mina canadiana, suficient pentru a umple 4.000 de bazine olimpice de inot, ameninta in continuare orasele Quesnel si Likely, ducand la interzicerea consumului de apa si declararea starii de urgenta in districtul regional Cariboo.

Autoritatile analizeaza in prezent cauzele cedarii barajului, un purtator de cuvant al Ministerului Mediului canadian declarand ca au fost date, doar in luna mai, cinci avertismente operatorului minier pentru depasirea nivelului permis al apelor uzate in iazul de decantare. Mai mult, liderul populatiei indigene (First Nations), Bev Sellers, a declarat ca semnalele lor privind siguranta iazului au fost continuu ignorate.

“Acesta este adevarul gol-golut despre mineritul modern. Genereaza catastrofe ce nu pot fi sub nici o forma justificabile sau scuzabile. In faza de proiect, minele sunt prezentate ca fiind infailibile. Promotorii proiectelor de minerit prezinta cu emfaza ca folosec cele mai noi tehnologii, ce aparent nu dau gres. Este si cazul RMGC care sustine ca <>, Odata acidentele insa produse, companiile dau faliment si ramane in sarcina statului sa remedieze prejudiciul produs. Acelasi scenariu s-a intamplat si la Baia Mare in 2000”, a declarat Tudor Bradatan, reprezentant al retelei Mining Watch Romania.

“Am urmarit declaratiile liderului populatiilor indigene si preocuparea oamenilor din orasul Likely care incearca sa inteleaga ce li s-a intamplat. Producerea unor astfel de catastrofe sunt intotdeauna dureroase, iar consecintele cele mai greu de suportat revin comunitatilor locale. In aceste clipe stam alaturi de populatiile indigene locale si de locuitorii regiunii British Columbia”, a declarat Eugen David, presedintele Alburnus Maior.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here