Jumătate dintre alimentele pe care le consumăm la nivel global sunt produse de micii fermieri, însă doar 10% dintre aceștia au acces la semințe adaptate la schimbările climatice. Iată avertismentul venit din partea Fundației „Accesul la semințe”, care a publicat recent un index al companiilor care oferă acces la semințe micilor fermieri.

Potrivit raportului „Accesul la semințe în 2019”, foametea este în creștere. Între 2014 și 2017, numărul oamenilor flămânzi a crescut de a 784 de milioane la 821 de milioane. Situația se înrăutățește pe zi ce trece  în America Latină și în majoritatea regiunilor din Africa, pe când în Asia lupta împotriva malnutriției s-a stabilizat.

Producția de hrană și securitatea alimentară sunt afectate negativ de schimbările climatice care influențează semnificativ agricultura. Conform Organizației Națiunilor Unite, din cauza încălzirii globale, există o nevoie stringentă de a crește accesul micilor fermieri la varietăți adaptate climatic.Doar așa  fermierii ar putea crește o cantitate mai mare de alimente, care să fie bogate din punct de vedere nutrițional, asigurând astfel securitatea alimentară.

Indexul „Accesul la semințe în 2019” arată că industria producătoare de semințe își adaptează producția pentru a face față impactului schimbărilor climatice. Cu toate acestea, accesul la semințe de calitate este limitat în țările aflate în curs de dezvoltare: semințele adaptate climatic ajung doar la 10% dintre micii fermieri.

Topul companiilor care facilitează accesul fermierilor  la semințe

Potrivit raportului, producătorii globali de semințe au înregistrat un progres în ceea ce privește integrarea strategiilor de sustenabilitate la nivelul business-ului. Opt din 13 companii analizate raportează că și-au aliniat operațiunile la obiectivele de dezvoltare sustenabilă agreate de Organizația Națiunilor Unite (17 SDG). Printre prioritățile lor, se numără și raportul cu micii fermieri sau producători.

În indexul realizat, pe primul loc se clasează compania tailandeză East-West Seed. Cu o bază de furnizori compusă aproape în întregime din mici fermieri și producători (98%), compania demonstrează că un model de afaceri construit în jurul micilor antreprenori poate fi profitabil.

Următoarele locuri sunt ocupate de Syngenta și Bayer, întrucât, conform raportului, ambele companii au demonstrat angajamente clare pentru sporirea productivității micilor fermieri. Monsanto, preluată de Bayer anul trecut, se poziționează abia la jumătatea topului.

Însă, cu toate progresele înregistrate, cele 13 companii analizate colaborează cu doar 10% dintre cele 500 de milioane de mici fermieri.

Semințele hibrid domină portofoliile companiilor

Companiile producătoare de semințe se concentrează pe reproducerea unui număr limitat de soiuri de plante, ceea ce afectează biodiversitatea la nivel global. Dintre leguminoase, doar soia pare să suscite interesul producătorilor.

Pe de alt parte, semințele hibride sunt cele care domină portofoliile companiilor. Nicio companie care oferă semințe pentru culturi de câmp (mei, orez, porumb, floarea-soarelui, grâu, sorg, cartof, susan) nu au varietăți cu polenizare liberă, în afara grâului și culturilor de soia. Prin urmare, fermierii nu pot culege și păstra semințele acestor plante de la un an la altul. În ceea ce privește legumele (castraveți, vinete, ardei, roșii, pepene roșu sau galben, dovleac, dovlecei, conopidă, bame, tigve, morcov, ceapă, varză, păstăi, mazăre, salată), companiile oferă și semințe hibride și semințe cu polenizare liberă, însă prima categorie predomină clar. Companiile East-West Seed, Limagrain, Sakata și Advanta vor însă să dezvolte și semințe non-hibrid. Trei companii dețin și varietăți de porumb modificat genetic, iar două companii dețin varietăți de soia modificată genetic.

Pe lângă producția obișnuită, potrivit raportului, companiile investesc în dezvoltarea de noi semințe, adaptate la schimbările climatice. Acestea menționează și că oferă fermierilor traininguri pentru a se adapta la încălzirea globală, dar și servicii precum asigurările pentru vreme. În plus, se angajează, cel puțin declarativ, să își reducă emisiile de gaze cu efect de seră.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here