Implicati intr-un proiect international de cercetare, ce cuprinde Sud-Estul Europei, specialistii de la Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice atraga atentia asupra problemelor care afecteaza calitatea apei
Eroziunea produce importante pierderi de sol de pe terenurile agricole, de 150 mil. tone pe an, din care peste 1/3 sunt transportate in Marea Neagra. Aluviunile tranportate maresc debitele raurilor, grabesc colmatarea lacurilor, ridica nivelul de baza al cursurilor de apa, toate acestea favorizand inundatiile, pierderile de apa si calitatea apei.
Romsilva, impreuna cu Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice (ICAS) – Statiunea Focsani, este partener in Proiectul CC-WARE ce se incadreaza in Programul de Cooperere Transnationala – Sud-Estul Europei, scopul proiectului constituindu-l dezvoltarea si implementarea unei strategii transnationale pentru protectia si diminuarea vulnerabilitatii resurselor de apa si realizarea bazei pentru implementarea planurilor de actiune la nivel national si regional, crearea unui cadru legislativ, intarirea capacitatii institutionale si resurselor umane pentru implementarea strategiei. „In ultimele decenii, odata cu intensificarea efectului incalzirii globale si ca o consecinta acestuia, se remarca amplificarea variabilitatii de la an la an a cantitatilor de precipitatii, cresterea treptata a temperaturilor medii anuale ceea ce determina marirea frecventei secetelor insotita de scaderea volumului scurgerii anuale si a stocurilor de apa din lacurile de acumulare si din rauri care sunt disponibile pentru satisfacerea cerintelor de apa. Mai mult, calitatea apei din sursele de suprafata este afectata negativ prin accentuarea eroziunii sau poluarii induse in special de activitatea umana. Toate acestea fac ca resursele de apa sa devina vulnerabile, comunitatea europeana fiind preocupata pentru gasirea solutiilor de diminuare a vulnerabilitatii resurselor de apa, in special apa potabila”, a declarat ing. Petrisor Vica, de la R.N.P, Romsilva.
Planuri pentru reducerea poluarii apelor de suprafata
Mentinerea calitatii apei din cursuri de apa, lacuri, acvifere si zone costiere, in concordanta cu cerintele de protectia mediului si sanatatii populatiei este o obligatie pentru intreaga omenire si se realizeaza prin politici si programe durabile de gospodarirea apelor. Politicile Comunitatii Europene in acest domeniu sunt reunite intr-un cadru legislativ integrat, materializat prin Directiva Cadru Apa, a carei implementare a inceput in anul 2000. „Directiva cere Statelor Membre sa realizeze si sa transpuna in practica planuri de management integrate pe bazine hidrografice, cu masuri care sa permita reducerea gradului de poluare a corpurilor de apa de suprafata si subterane si aducerea acestora pana la finele primului ciclu de planificare (anul 2015) la o stare ecologica si chimica buna”, a mai spus ing. Petrisor Vica de la R.N.P.-Romsilva.
Paza buna trece primejdia rea
Procesele torentiale si de degradare a terenurilor aduc mari prejudicii economice si sociale. Mari pagube sunt produse de catre viiturile torentiale prin distrugerea unor drumuri, asezari omenesti, a unor culturi agricole si silvice, colmatarea lacurilor de acumulare. „Cercetarile efectuate de I.C.A.S. Focsani in zona Vrancei au evidentiat ca lucrarile hidrotehnice executate pe torenti au avut o influenta deosebita in stabilizarea surselor de aluviuni si a versantilor ca urmare a realizarii terasamentelor si a opririi actiunii de subminare eroziva, facand posibila instalarea vegetatiei forestiere pe versantii afectati de degradari intense din imediata apropiere a retelei hidrografice. Rezultatele cercetarilor efectuate in zona Birsesti au aratat ca. dupa instalalarea culturilor forestiere de protectie pe terenurile degradate, are loc reducerea, pana la limite normale (tolerabile), a proceselor de eroziune si deplasare in masa, concomitent cu reducerea scurgerilor lichide pe veranti si in reteaua hidrografica”, a declarat si dr. Cristinel Costandache, de la I.C.A.S. Statiunea Focsani. Acest proiect se vrea a fi un semnal ce trebuie tras inainte de ceasul al 12-lea privind problema capitala a acestui secol: apa si fluxul ei constant dar si importanta serviciilor ecosistemice ale padurii in acest circuit.
