Pavilionul romanesc de la expozitia mondiala din capitala financiara asiatica este remarcabil, dar parteneriatele economice vizate de toti participantii cer actiuni sustinute si indelungate. La ExpoShanghai 2010 participa 192 de state si sunt estimati circa 70 de milioane de vizitatori. Dincolo de vizibilitate, toata lumea cauta cum stie mai bine un loc pe piata chineza.marul de la Shanghai

Cu incepere din 1 mai, timp de sase luni, lideri politici, oameni de afaceri, artisti si simpli cetateni ai lumii vor suprapopula o data in plus megalopolisul Shanghai (populatia stabila, cam cat a Romaniei). Dupa JO de la Beijing, prin Expo Shanghai, China reuseste inca o mega-actiune de soft power global, care sa-i afirme pe toate canalele statutul de mare putere renascuta a lumii.

Prima expozitie universala a avut loc in 1851, la Londra, si a demonstrat forta aburului si a imperiului victorian. Cea de la Chicago, din „33, arata americanilor ca au iesit din Marea Depresiune si ii familiariza cu automobilele Ford. Prin Osaka 1970, Japonia se afirma, gratie unui miracol postbelic, drept a doua economie a lumii si isi populariza electronicele. La Shanghai se celebreaza trei decenii de crestere economica chineza ce oscileaza doar intre „alerta” si „sustinuta” – pentru a deveni curand o noua a doua economie a lumii.

Doar o hiperbola: daca in urma cu 15 ani nu avea deloc metrou, Shanghaiul are acum cea mai lunga retea de trenuri subterane din lume…

Tema Expo Shanghai 2010 este totusi ecologica: „O viata mai buna, intr-un oras mai bun”, adica armonia orasenilor de diferite etnii, prosperitate economica prin inovatii etc.

Spectacolul pavilioanelor

Pentru impodobirea sitului expozitional de pe malul raului Huangpu (cat 1,000 terenuri de fotbal), 10.000 de muncitori au lucrat timp de doi ani – si au cheltuit 3,5 din cele 5 miliarde de dolari investite cu acest prilej in metrou, aeroport, faleza samd. La 160 de yuani biletul de vizitator, fata de 2.000 de yuani salariul pe santier, le va fi greu sa-si plimbe familiile printre minunile lumii pe care le-au construit.

Pentru China a fost ridicata o pagoda de 63 de metri, de trei ori mai inalta decat oricare alt vecin. Shanghaiul are propriul pavilion. Danemarca si-a transportat Mica Sirena (spre ultragiul natiunii). Franta are o capela pentru nunti romantice. Realmente spectaculos este pavilionul britanic: un imens „arici” cu 60.000 de tepi purtatori de lumina si flexibili la adieri, care au in varf cate o samanta, semn al diversitatii biologice a Marii Britanii…

Marul verde

Ideea generala a expozitiilor mondiale este defilarea geniului tehnologic si cultural al natiunilor, deci cultivarea brandului de tara, ambele cu scopul semnarii de contracte lucrative.

Si pavilionul Romaniei a fost deja remarcat. Are forma unui mar din care s-a deplasat o felie. Teoretic, ofera „o viziune actuala, vibranta si atragatoare despre Romania contemporana”. Practic, include spatiul expozitional, sala de conferinte, scena pentru spectacole, un restaurant cu specific romanesc. La toamna, asa cum Parisul a ramas in urma expozitiei din 1889 cu Turnul Eiffel, Romania ar putea ramane cu „marul” drept centru de reprezentare economica in metropola financiara a Chinei si Asiei.

Ar fi cazul. Intr-un interviu care va aparea in editia din mai a FP Romania, Ludovic Balasko, roman care de zece ani asigura antreprenorilor straini o utila insertie in economia Shanghaiului, constata nu doar ca afaceristii romani nu investesc in cultivarea marcilor pe incapatoarea piata chineza, dar mai ca lipsesc din peisaj.

Cu ocazia Expo, dincolo de evenimentele culturale (folclor, canto, dans, tratru non-verbal etc.), pavilionul Romaniei are pe agenda o serie de intalniri ale unor potentiali parteneri romani si chinezi. Cea mai mare va avea loc pe 29 iulie, la descinderea Presedintelui Basescu. Nu in ultimul rand, intalnirile de afaceri vor fi stropite cu vin romanesc – o industrie pe care MAE o promoveaza sistematic.

Sursa: Adevarul

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here