Cum ar arata Romania fara petrol

0
76
Cum ar arata Romania fara petrol
Cum ar arata Romania fara petrol

Renuntarea la combustibilii proveniti din titei nu ar insemna doar inlocuirea benzinariilor cu statii de incarcare cu hidrogen sau, si mai comod, cu priza de acasa, ci ar afecta in mod semnificativ PIB-ul, piata muncii sau bugetul

Agentia pentru Energie a Statelor Unite estima recent ca subsolul planetei contine suficiente rezerve de petrol pentru cel putin 25 de ani de acum incolo. Alte surse, care iau in calcul productia actuala versus rezervele dovedite, vorbesc de asigurarea necesarului de titei pentru urmatorii 50 de ani. In timp ce cele mai optimiste estimari, care se bazeaza si pe evolutia tehnologica ce ar urma sa creasca atat cantitatea de petrol descoperita, cat si rata de recuperare din zacaminte, indica o acoperire a cererii pentru 80 sau chiar 100 de ani.

La prima vedere, s-ar parea ca nu vom asista prea curand la o disparitie a economiei bazate pe petrol. Insa daca luam in calcul pretul de extractie, transport si prelucrare a titeiului, poluarea (de la explorare si extractie pana la folosirea produsilor finali) ori faptul ca majoritatea rezervelor de „aur negru“ ale globului sunt in mana unor regimuri autoritare, perspectiva se schimba. Iar viata fara petrol ar putea deveni realitate chiar mai repede decat ne-am inchipui.

Impactul unei astfel de schimbari ar fi mai mare decat ne imaginam, atat la nivel mondial, cat si in propria noastra curte. Ar insemna, printre altele, disparitia (sau, unde este posibil, reconversia totala) a unor nume precum OMV Petrom (22.000 de angajati si o cifra de afaceri de 16,5 miliarde de lei in 2011), Rompetrol (3.600 de angajati si 17,8 miliarde de lei cifra cumulata de afaceri in 2011 pentru Downstream si Rafinare), Lukoil, Conpet sau Oil Terminal. Impreuna cu firmele mai mici din domeniu, acestea can­taresc, potrivit unor estimari grosiere, in jur de 5% din PIB-ul Romaniei.

Daca petrolul ar deveni istorie,  ar schimba si balanta comerciala a Romaniei. In primele noua luni din 2012, de exemplu, Romania a importat petrol si produse petroliere in valoare de 3,9 miliarde de euro si a exportat acelasi tip de produse de 1,6 miliarde de euro. Cu alte cuvinte, deficitul comercial cauzat de titei (2,3 miliarde de euro) a reprezentat circa o treime din deficitul comercial total (7,1 miliarde de euro) inregistrat de Romania in acea perioada.

Nu poate fi trecut cu vederea nici impactul asupra investitiilor in economia nationala. Incepand de la privatizarea din 2004, Petrom a investit in Romania peste un miliard de euro anual, sustin rapoartele financiare ale companiei. Nu in ultimul rand, pretul fluctuant al titeiului, dar si majorarea accizelor au influentat puternic rata inflatiei in ultimii ani. Astfel, fata de inceputul lui 2009, benzina si motorina s-au scumpit in Romania cu circa 60%. Avand in vedere ca ele au o pondere de 7,5% in cosul inflatiei, iar inflatia cumulata pe perioada 2010-2012 a fost de 16%, rezulta ca mai mult de un sfert din cresterea medie directa a preturilor din economie in ultimii trei ani a fost cauzata de scumpirea carburantilor auto.

Inlocuirea produselor petroliere ar produce, desigur, schimbari destul de importante si pe piata muncii. Potrivit datelor INS, in sectorul extractiei de petrol si gaze lucreaza 23.000 de persoane, in timp ce alte 6.000 sunt angajate in companii specializate in „fabricarea produselor de cocserie si a produselor obtinute din prelucrarea titeiului“. Lor li se adauga alte cateva zeci de mii de salariati angrenati in transportul si comercializarea petrolului si a produselor din petrol. Cu alte cuvinte, un numar destul de important de oameni care ar ajunge in somaj ori ar trebui reconvertiti la alte meserii.

S-ar putea ca drama sa nu fie totusi decat partiala. Unii cred ca disparitia autovehiculelor alimentate cu derivati din petrol va duce si la disparitia benzinariilor si, in consecinta, la stergerea de pe harta joburilor a peste 10.000 de locuri de munca. „Nu e chiar asa“, crede patronul unui mic lant de statii de carburanti din Ardeal. „E clar ca multe vor fi inchise, dar destule, mai ales cele situate in calea soferilor in tranzit, vor fi reconvertite in statii de incarcare, presupunand ca cel mai probabil vom trece la masini electrice, si isi vor pastra si functia de popas pe care o au si acum“, explica el.

Romania fara petrol
Romania fara petrol

Buget lovit sub centura

Ce ar insemna renuntarea la petrol si trecerea la masini electrice pentru sistemul energetic  national? Presupunand ca vehiculele din Romania ar parcurge aceeasi distanta ca in prezent (cam 70 de miliarde de kilometri anual la un consum mediu de zece litri de combustibil la suta de kilometri) si un consum mediu de electricitate de 0,25 KWh la kilometru, rezulta 17,5 TWh pe an. Mai exact, circa 30% din consumul national de electricitate din 2011 (52 TWh, potrivit INS).

In prezent, centralele electrice din Romania au o putere maxima instalata de circa 20 GWh (adica, teoretic, pot produce anual in jur de 175 TWh). La prima vedere, am putea suporta cresterea de consum (mai ales daca autovehiculele vor fi incarcate cu precadere noaptea). Insa daca ne gandim ca o buna parte din sursele de energie sunt dependente de natura (capacitatile hidro, eoliene si solare), este limpede ca daca ne despartim de petrol vom fi nevoiti sa crestem puternic numarul de centrale electrice.

Conform ultimei editii a Oil Bulletin (publicatie a Comisiei Europene), taxele catre stat (in principal accize si TVA) reprezinta in Romania circa 46% din pretul final al unui litru de benzina ori motorina. La aproximativ sapte miliarde de litri de carburanti auto vanduti anual in benzinariile autohtone la un pret mediu de 6 lei pe litru, rezulta ca romanii scot din buzunar pentru a-si umple rezervoarele cam 42 de miliarde de lei anual. Iar aproape jumatate din aceasta suma (adica aproximativ 19 miliarde de lei) ajunge in bugetul public.

Romania fara petrol
Romania fara petrol

Dar industria petroliera alimenteaza finantele statului si in alte moduri. OMV Petrom SA, de pilda, a platit in 2011 un impozit pe profit de peste 700 de milioane de lei. Iar daca aceasta sursa de venit este fluctuanta si nesigura (tot in 2011 alte firme mari din domeniu au raportat pierderi sau profituri modeste), redeventele petroliere sunt mult mai usor de prognozat. In prezent, statul primeste intr-un an circa 800 de milioane de lei din aceasta sursa, insa din 2014 suma ar putea fi semnificativ mai mare. Conform unei simulari realizate de Agentia Nationala pentru Resurse Minerale, s-ar putea ajunge la incasari de 1,9 miliarde de lei anual.

„Dorim sa marim redeventele pentru exploatarea resurselor minerale, incepand din 2014, la un nivel la care statul roman sa castige mai mult si la care sa se pastreze investitiile. Pentru ca daca le facem prea mari, s-ar putea sa ramanem fara investitii“, spunea recent premierul Victor Ponta. El a dezvaluit ca redeventele ar trebui ridicate la nivelul mediu din Europa. In prezent, in Romania acestea variaza intre 3,5% si 13,5% din productie, in functie de dimensiunile acesteia. La nivel continental, situatia difera foarete mult: unele state aplica sume fixe pe fiecare tona de titei, in timp ce altele au o cota procentuala fixa ori variabila (in unele cazuri semnificativ mai mica decat in Romania) sau nu au deloc redevente, ci doar impozite si/sau suprataxe pentru companiile petroliere. Nu trebuie uitate impozitele pe venit si asigurarile sociale si de sanatate ale celor circa 50.000 de angajati din domeniul petrolier (extractie, prelucrare, transport si vanzare), care potrivit estimarilor noastre mai aduc la buget inca 1,25 miliarde de lei anual.

Ca sa ne dam seama cat de important este sectorul petrolier pentru buget, este suficient sa spunem ca cea mai importanta entitate din domeniu, Petrom, a platit in perioada 2005-2011 taxe si impozite in valoare de circa 10 miliarde de euro. „In prima jumatate a lui 2012 am inregistrat o performanta financiara imbunatatita comparativ cu perioada similara din 2011, datorita pretului marginal mai mare la titei si cursului de schimb valutar favorabil. Astfel incat am avut o contributie la bugetul statului de 4,4 miliarde de lei“, dezvaluia la acel moment CEO-ul Mariana Gheorghe. Pe baza acestui cifre se poate estima ca Petrom a virat catre vistieria publica circa doua miliarde de euro in 2012, adica circa 5% din veniturile totale ale statului. Cum ar suporta bugetul pierderea unor surse de venit atat de importante? Desigur nu reducand cheltuielile, ci majorand taxe si impozite.

Romania fara petrol
Romania fara petrol

17,5 TWh anual ar consuma romanii daca ar avea masini electrice pentru a parcurge aceleasi distante din prezent

4.521 de lei era salariul mediu brut in extractia petrolului in oct. 2012. Domeniul este printre cele mai bine platite din economie

12 mld. euro este suma totala platita de Petrom sub forma de taxe si impozite catre bugetul de stat in perioada 2005-2012

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here