Romanii din diaspora li se alatura celor din tara, in lupta contra gazelor de sist

Activit??ile de forare, "sigure ?i responsabile" fa?? de mediu
Romanii din diaspora li se alatura celor din tara, in lupta contra gazelor de sist
Romanii din diaspora li se alatura celor din tara, in lupta contra gazelor de sist

O generatie de militanti ai naturii curate: Maria Olteanu, Markus Wailand si Mihaela Popescu

– Romanii din diaspora li se alatura celor din tara, in lupta contra gazelor de sist –

Recent, corporatia americana Chevron, sfi­dand opozitia localnicilor, a anuntat ca in­cepe forajele la Pungesti. Desi majoritatea analistilor independenti considera ca, incepand cu 2017, exploatarea gazelor de sist din SUA va intra in­tr-un rapid si ireversibil declin, Romania pare nerab­datoare sa preia stafeta esecului american. Guvernul Ponta, sustinut de presedintele Basescu, ignora orice ar­gument de bun simt, care ne avertizeaza asupra de­zas­trului ecologic, social si economic, pe care exploa­ta­rea gazelor de sist il va lasa in urma. Societatea ci­vila, primind un sprijin esential de la grupurile cons­ti­tuite pe internet, ca site-uri de sustinere si mobi­lizare, nu abandoneaza insa lupta. Mai nou, vin in aju­tor si romanii din diaspora, cu vocea lor puternica, in­confundabila, eliberata de orice inhibitie. Cola­borarea celor din tara cu cei din orasele mari ale lumii a de­venit un fapt cotidian. Globalizarea are, deci, si partile ei bune. Am avut, zilele trecute, ocazia unei intalniri neasteptate: o romanca din Bruxelles, o romanca din Bucuresti si un austriac din Viena s-au intalnit in Parcul Izvor, pentru a anun­ta, prin „Formula AS”, ca lupta pentru salvarea Ro­siei Montane si pentru oprirea exploatarii gazelor de sist nu s-a oprit.

„In Romania, corporatiile straine au prioritate fata de interesul national”

Jurist de profesie, Mihaela Popescu locuieste de ani buni la Bruxelles, fiind unul dintre militantii cu­noscuti atat impotriva proiectului Rosia Montana, cat si impotriva gazelor de sist. Ca lider al unui grup in­formal pe facebook, Mihaela Popescu a luat parte la multe mitinguri de protest in fata Co­misiei Europene si a Parlamentului European. Inscri­sa in reteaua care reuneste o adevarata forta a dias­porei ro­manesti, a atras atentia europar­lamen­tarilor austrieci si germani care, auzind de cele petrecute la Pungesti, s-au re­voltat, nevenindu-le sa creada ca astfel de lu­cruri se pot intampla intr-un stat-membru al UE. A vor­bit si cu euro­deputatii romani, dar multi dintre ei au deza­magit-o. I-au lasat impresia ca ignora faptul ca „extrem de multi romani, din multe orase si din multe tari, sunt foarte activi in problemele de mediu si in­grijorati de ceea ce se intampla in tara, unde corpo­ra­tiile straine au prioritate in fata intere­sului natio­nal”. Grupurile cele mai active sunt cele din Londra, Viena, Berlin, Paris, Bruxelles, Madrid, Milano, Ro­ma, Dublin, Chicago, Toronto, München. Pe langa scri­sorile trimise ambasadelor Romaniei,

Ecologista Mihaela Popescu din Bruxelles

militantii din grupurile de pe internet au inceput sa scrie gu­ver­nelor tarilor de resedinta, largind astfel aria de cu­noas­tere a ceea ce se intampla in „statul roman po­li­tienesc”, unde jandarmii au ajuns sa apere intere­se straine, punand biciul si bastoanele electrice pe bie­tii tarani care-si apara pamantul si apa de baut. Au ramas de neuitat acuzele aduse oamenilor in unifor­ma, dupa cele mai recente confruntari cu localnicii din Pun­gesti: „Nu aveti suflet in voi! Aveti suflet de dia­vol, sunteti niste nenorociti! Veniti si ne bateti co­piii, ne-ati batut pe noi, batranii, acum bateti co­­piii!”. Aceste cuvinte dramatice au facut in­conjurul lumii, diaspora romaneasca jucand ro­lul unei adeva­rate cutii de rezonanta in raspan­direa de informatii corecte, neparazitate politic. Romanii din diaspora au profesii diferite, dar pe toti ii uneste si-i apropie Tara. Lucru­rile scandaloase care se intampla acolo. „Suntem ins­pai­mantati de ceea ce se intampla in tara noastra!”, oftea­za Mi­haela Popescu. „Mi se pare ca este un punct de ras­cru­ce prin care trece tara, si tre­buie sa fim cu totii con­stienti de asta. Incercam sa-i trezim pe cat mai multi dintre romani. Nu este numai Rosia Montana, nu sunt numai ga­zele de sist, dar e si van­zarea pa­man­tului catre straini, taierea masiva a padurilor, construirea de micro-hidrocentrale distructive pe raurile de munte, demolarea mo­numentelor din ora­se, re­trocedarile absurde de proprietati in Transil­va­nia, platite o data de statul roman inter­belic. Mi se pare ca este un proces de distrugere concer­tata a tarii. Suntem singura natiune din Europa care-si vinde cu non­salanta terenurile. Toate tarile au legi pro­tec­tioniste, numai politicienii de la Bucuresti refuza sa dea astfel de legi. Du-te, tu, cetatean ro­man, si incearca sa cumperi pamant in Ger­mania, in Franta sau in Belgia! Nu vei reusi. In Un­garia, daca vrei sa vinzi unui strain, faci pus­carie. In schimb, ungurii au cumparat ma­siv in Transilvania. Numai guver­nantii romani sunt rupti de realitate, plutesc pe deasupra norilor”.

„Tribunalele au ajuns sa se teama. Sintagma «gaze de sist» a ajuns prohibita”

Maria Olteanu, ecologista din Romania

Maria Olteanu este geograf si are trei master-uri la Bruxelles si Berlin, in studii euro­pene, in antropo­logie si dezvoltare comunitara. A aflat de situatia ga­zelor de sist din Romania inca de pe cand se afla la studii, in Germania. Activista cunoscuta pentru Rosia Montana, s-a intors in tara in timpul revoltelor de strada din iarna anului 2012. De atunci, s-a implicat cu in­treaga ei energie in organizarea „salvarii intre­gii Romanii”, renuntand, ca si Mihaela Popescu, la via­ta personala. Nu si-a inregistrat oficial un ONG, e mai rapid sa actionezi ca grup pe face­book. Toamna tre­cuta, Bucurestiul a adunat peste 20.000 de manifes­tanti pe seara, doar cu con­cursul „cartii chipurilor” (facebook). Paca­lita, ca atatia alti romani, de min­ciuna USL-ista a interzicerii gazelor de sist si a opririi proiec­tului minier Rosia Montana, Maria Olteanu a reluat pe cont propriu activitatea de militant. Mergand pe calea civilizata a dialogului, Maria Oltea­nu a avut in per­manenta legaturi cu politicienii fa­vo­rabili socie­tatii civile, dar fara re­zultate rodnice. Aces­tia promit, dar uita repe­de, conform unei traditii nescrise. Tot mai fruc­tuoase sunt contactele cu dias­pora, marea re­tea a romanilor fara frontiere fiind in constructie; de la ei se asteapta declicul ce va ridica protestul civil la rang de „directiva” populara pe cele cinci continente unde se exploateaza resurse mine­rale si petroliere. Din activitatea militantei Olteanu face parte si cerce­tarea de teren. Asa a descoperit ca OMV si Romgaz ar fi fracturat in secret roci pe fundul Marii Negre, ca­utand gaze si petrol de sist. Apoi a descoperit sonde secrete de foraj in diferite sate din Transilvania si Mun­tenia. A pus pe un blog in limba engleza, infor­mand pe toata lumea, cazul copilului mort langa o sonda neprotejata a OMV din Aricesti, Pra­ho­va, ca si toate informatiile despre gazul necon­ven­­tio­nal si despre actiunile politienesti ale jandar­meriei din Ro­mania. „E nevoie de cat mai multi oameni dedicati pro­tectiei mediului pe termen lung”, spune ea. „Sa fie acolo unde e nevoie, sa-i incurajeze pe romanii in varsta, neobis­nuiti cu pro­testul si cu li­bertatea de ex­pri­mare. Din pacate, si printre militanti sunt foarte multe stele cazatoare… Se ambaleaza la inceput, zi­cand ca vor revolutiona activismul civic, dar treptat dis­par din peisaj, ce­deaza nervos, se plic­tisesc, uita de promisiuni, ca po­liticienii…”.

Pe site-ul www.fracturare.ro pu­teti gasi mai multe detalii.

„Unde exista fracturare hidraulica, acolo exista si conflicte”

Regizorul Markus Wailand din Austria

Vienezul Markus Wailand este regizor si produ­ca­tor de filme documentare. Pe site-ul www.pooldoks. com se pot citi mai multe despre activitatea sa ar­tis­tica. Ca austriac, urmareste un scenariu cu trimitere directa la OMV, deoarece doreste ca publicul de acasa sa afle cum se comporta in strainatate compania lor cea mai reprezentativa, detinuta majoritar de statul aus­triac. Nu va ignora nici celelalte companii care practica fracturarea, precum Chevron, Petrom, Pros­pectiuni S.A., Romgaz si altele. Stie ca va intampina obstacole, deoarece aceasta industrie obisnuieste sa-si ascunda ispravile de ochii publicului, dar conteaza pe sprijinul militantilor romani atat din Bucuresti, Cluj-Napo­ca si Vaslui, cat si din Bruxelles, New York sau Vie­­na. Mizeaza, deopotriva, si pe sprijinul tara­ni­lor ro­mani, deoarece astfel de proiecte se de­ruleaza, de regula, la sate. A regizat primul film des­pre frac­tu­rare in 2009, iar de atunci a deve­nit un expert al ge­nului. Urmareste povestea, urmareste unde merg ba­nii si nu neglijeaza conflictul. A invatat ca unde exista fractu­rare hidraulica, acolo exista si un conflict. „Mai ales aici, in Romania”, spune, „am notat o mul­time de con­flicte. Pentru ca sunt si o multime de ten­tatii pen­tru industria petroliera transnationala. Cu cat cor­poratiile si guvernul tin cu orice pret sa deschida un proiect industrial periculos, cu atat populatia vizata se revolta si se opune mai intens. Este o dovada de sanatate si maturitate a societatii civile, care va fi «personajul» principal in filmul meu”.
Intre timp, locul in care Chevron a inceput ope­ratiunile a devenit „zona speciala de securitate”, pa­zita de politie, iar celor care trec prin preajma li se ce­re sa prezinte actele de identitate. Ai putea spune ca nu mai e nimic de facut. Dar militantii din diaspora si din tara au inca sperante. Cata vreme n-a inceput in­ca exploatarea nici la gazele de sist, dar nici la Ro­sia Montana, lucrurile nu sunt transate, cred ei. „Bannerul global” inca sta de veghe in 25 de orase europene si americane. Tinerii romani din fiecare oras mentionat in paranteze au primit un cuvant pentru afisare publica. La un loc, pe internet, mesajul suna astfel: „Romani (Dublin), A Sosit (Atena) Vre­mea (Roma) Schimbarii (Viena)! Viitorul (Mün­chen) Ne Apar­tine (New York)! Aparam (Hanovra) Patri­mo­niul (Hamburg), Natura (Washington) Si Oa­menii (Montreal)! Solidaritate (Londra)! Im­preuna (Bru­xelles) Punem (Berlin) Capat (Toronto) Tra­darii (Paris) Si Coruptiei (Co­penhaga)! Treziti-va (Ams­ter­dam) Si Im­pli­cati-va (Madrid) Acum (Pra­ga)! Toti (Cha­monix Mont-Blanc) Pe-un Gand (Chi­cago) Si Intr-un (Geneva) Suflet (Köln) Uniti (Bucu­resti) Sal­vam (Brasov) Rosia Montana (Ro­sia)!” Pre­ci­zare: conceput pe vremea marilor pro­teste pentru Rosia Montana, banner-ul este valabil, fara indoiala, si pentru „epoca” gazelor de sist.

Fotografii de Markus Wailand

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *