Rosia Montana, intre interesele unei companii si interesul national

Multumesc Ziare.com pentru ca mi-a oferit un drept la replica dupa publicarea in data de 19 septembrie 2010 a unui articol intitulat „Rosia Montana, intre interesele ecologistilor si interesul national„.

Autorul incearca sa acrediteze ideea ca proiectul companiei RMGC de la Rosia Montana ar fi benefic Romaniei (fiind de interes national!), si ca este blocat de interesele obscure ale unor organizatii ecologiste.

RMGC (Rosia Montana Gold Corporation) este o companie formata prin asocierea intre firma canadiana Gabriel Resources, cu 80,46% parte, statul roman, cu o cota in jur de 19,3%, si alti actionari.

Articolul surprinde printr-o pozitie care este vadit in favoarea companiei RMGC.

In continuare, voi demonstra cu argumente ca articolul in cauza contine elemente specifice utilizate in „spalarea imaginii” companiilor miniere detinute de investitorii RMGC (e.g., Newmont Mining Corporation).

Haideti sa facem impreuna un exercitiu rational de analiza critica bazata pe informatii, considerand bucata cu bucata articolul respectiv.

Interes national?

Titlul articolului vorbeste de „interesul national”. Sa ne oprim putin asupra acestui concept. Foarte putina lume stie ca, in general, corporatiile miniere pornesc un proiect de exploatare in parteneriat cu statul tarii in cauza deoarece aceasta faciliteaza obtinerea avizelor. Corporatia poate atunci argumenta ca proiectul este de interes national, aducand profit si tarii respective. Dar in aproape toate cazurile, dupa obtinerea avizelor, statul isi vinde participatiunea in proiect, mai ales atunci cand nu mai exista nicio miza pentru politicienii corupti (spagile s-au incasat deja pentru avizarea minei).

O tehnica aplicata cu succes de corporatii e ca pe parcursul procedurilor de avizare companiile miniere sa imprumute statul care nu are suficiente resurse sa participe la majorarile de capital. Dupa ce mina porneste, statul, in loc sa isi achite datoriile, isi cedeaza participatiunea companiei private.

Ca statul roman va fi eliminat (cu sau fara voie) dupa demararea minei este certificat si de un precedent. In 1999, cand compania de stat Minvest Deva detinea 33,8% din compania Eurogold (actuala RMGC), o majorare de capital initiata de Gabriel Resources a lasat statului doar 19,3% din participatiuni. O a doua majorare de capital a avut loc in 2009 solicitand statului roman partener o suma de 115 milioane de lei pe care, insa, acesta nu a putut sa o plateasca. Ca urmare, Gabriel Resources a imprumutat statul roman pana la demararea minei. Traim acum situatia paradoxala in care statul roman este dator investitorului strain.

E asadar foarte probabil ca scenariul aplicat cu succes de corporatii miniere in toata lumea sa functioneze si la noi: dupa obtinerea avizelor, statul isi va ceda participatiunile catre Gabriel Resources, acoperindu-si astfel datoriile.

De fapt, chiar pe site-ul Gabriel Resources scrie ca acesta are dreptul prioritar si exclusiv de a cumpara actiunile statului roman si o va si face, probabil, dupa obtinerea avizelor.

In aceste conditii, Romania nu va mai avea mare lucru de castigat din exploatarea resursei de aur, decat cel mult din taxe, redevente si ceva profituri indirecte. Daca un asemenea scenariu se adevereste, si este foarte probabil sa fie asa, ma intreb ce vor spune cei care astazi trambiteaza ca exploatarea de la Rosia Montana este de interes national?

Rosia Montana: Colectie de pietre sau vestigii arheologice de o valoare inestimabila?

Continuand cu articolul, citez: „Rosia Montana a fost, este si poate va mai fi un subiect controversat din cauza ignorantei celor care vorbesc fara sa fi ajuns vreodata la fata locului sa vada adevarata fata a Rosiei Montana. O Rosia Montana care se zbate intre o zona moarta, cu case parasite din cauza saraciei, cu fel de fel de „speculanti” care mai vad vreo piatra si spun ca este o mare descoperire arheologica si un proiect minier clar de pe urma caruia statul roman ar castiga miliarde de dolari”.

Cine sunt acesti „speculanti care mai vad vreo piatra si spun ca este o mare descoperire arheologica”? Poate autorul se refera aici la Academia Romana, Asociatia Ad Astra a cercetatorilor romani de pretutindeni, ICOMOS – organismul consultativ pentru patrimoniu al UNESCO, organizatia Europa Nostra, sau multe alte organizatii care s-au manifestat pentru protejarea mostenirii arheologice si culturale extraordinare de la Rosia Montana.

A califica organisme si institutii ce includ oameni de stiinta de prestigiu international drept „speculanti” este pentru mine o jignire si o insulta ce nu poate avea nicio scuza.

Foto: Mausoleu circular de la Rosia Montana, datat intre secolele II-III d. Hr. Sursa: visittransilvania.ro

Am fost si eu acolo, de mai multe ori, cred, decat autorul si am avut ocazia sa observ mult mai mult decat simple pietre.

Rosia Montana se poate lauda cu cea mai durabila exploatare aurifera de aceasta amploare din Europa, acoperind peste 2.000 de ani de istorie, cu galerii pre-romane, romane, medievale si moderne, cu o zona industriala istorica deosebita avand un sistem extensiv de tauri artificiale utilizate pentru angrenarea steampurilor, cu un centru vechi avand peste 40 de case declarate patrimoniu national, cu vestigii arheologice de o valoare incontestabila, s.a.m.d. Sa continui? (Detalii puteti gasi la: „Dezbatere Ziare.com – Rosia Montana (III): Minciuni economice si patrimoniu distrus”).

Beneficii pentru stat umflate de zece ori?

Mai departe, articolul in cauza sugereaza ca saracia poate fi combatuta doar prin proiectul de exploatare a aurului, din care, nu-i asa, Romania ar castiga miliarde de dolari.

Despre aceasta minciuna acreditata de catre RMGC in nenumarate randuri, chiar in campanii publicitare interzise ulterior de Consiliul National al Audiovizualului, am mai scris in articolul „Dezbatere Ziare.com: Rosia Montana – Bomboana otravita” . Pur si simplu argumentele economice aduse de RMGC impreuna cu experti platiti sa spuna „ce trebuie” si care au lucrat cu materialul clientului, adica cu datele furnizate de companie, nu se sustin.

Beneficiile statului roman erau estimate in rapoartele Gabriel Resources in felul urmator. In 2004 se estimau 583 milioane USD beneficii directe si 1.024 milioane USD beneficii indirecte. Beneficiile indirecte sunt in general pure speculatii, incluzand de exemplu impactul achizitiilor de utilaje de la firme romanesti. Ori industria producatoare de masini si utilaje este demult defuncta in Romania…

Rapoartele anuale ale Gabriel Resources indica estimari ulterioare ale banilor intrati direct si indirect in economie de doua miliarde de dolari in 2005, apoi 4 miliarde de dolari in 2008 (gabrielresources.com) pentru ca in 2010 RMGC sa sustina 19 miliarde de dolari.

Orice om sanatos la cap isi poate pune atunci intrebarea cum se poate ca beneficiile estimate pentru Romania ale aceluiasi proiect, care exploateaza exact aceeasi resursa de aur ce exista si in 2004, sa fie umflate in 6 ani de peste 10 ori? Oare chiar cred ca romanii nu se prind ca avem de-a face cu o impostura grosolana?

Cum poate expira un aviz inexistent?

Dar sa continuam cu articolul: „Pe de alta parte, daca intr-un viitor nu foarte indepartat proiectul nu va demara, investitorului ii va expira avizul de mediu, lucrurile se vor complica si mai mult, iar singurii pierzatori sunt atat oamenii din zona, extrem de saraci, cat si statul roman”.

Zau?! Cum ar putea sa expire avizul de mediu pentru proiectul RMGC din moment ce un asemenea aviz NU exista?!

RMGC a depus documentatia pentru evaluarea impactului asupra mediului (procedura EIA si SEA) tocmai in vederea obtinerii avizului si respectiv acordului de la Ministerul Mediului. Ministrul mediului, Laszlo Borbely, anunta nu demult ca procedura EIA nu va fi insotita de o dezbatere publica, argumentand ca aceasta a avut deja loc in anii precedenti. Intentia este de a nu pune pe agenda dezbaterii publice un proiect despre care RMGC sustine ca este nou si cu care a obtinut un nou certificat de urbanism dupa ce cel vechi fusese anulat in instanta. Iata inca un exercitiu de logica stramba.

Daca proiectul este cel vechi, atunci certificatul de urbanism este ilegal datorita deciziei definitive si irevocabile a instantei. Daca proiectul este nou, legea solicita o noua procedura pentru evaluarea impactului asupra mediului, cu dezbatere publica.

Intentiile ministrului de a musamaliza procesul EIA demonstreaza inca odata nivelul de coruptie la care a ajuns clasa politica si modul dureros in care alege sa sfideze societatea civila. Si atunci ma intreb, despre care aviz de mediu vorbeste autorul? Despre cel pe care Ministerul Mediului intentioneaza sa il atribuie in viitorul apropiat? Nu cred ca are nimeni cunostinta de un alt aviz de mediu!

Ecologistii isi iau rolul in serios

Citez: „Influentat de toate grozaviile pe care asa zisii ecologogisti, aparatori ai faunei si florei, le-au spus pana acum despre acest proiect, am plecat la Rosia Montana sa vad de ce oamenii locului tin cu tot dinadinsul sa moara otraviti de cianurile care ar urma sa fie folosite la exploatarea aurului. Vorba ceea: cand vrei sa fii sigur, verifica!”

Din nou, autorul articolului incearca tendentios sa asocieze pozitia ferma a societatii civile si a multor oameni de stiinta cu lupta exclusiv pe argumente ecologiste. Varful de lance al luptei impotriva RMGC este Asociatia Alburnus Maior, care nu e o asociatie ecologista, ci una de proprietari care nu doresc sa isi vanda proprietatile si sa se mute. Aproximativ 70-100 de familii sustin ca nu vor pleca nici in ruptul capului si ca nimeni nu are dreptul sa le ia pamanturile mostenite de la bunici si de la parinti. Si nu are!

In orice caz, faptul ca printre multi altii, organizatiile ecologiste s-au alaturat demersului de aparare a Rosiei Montane, nu poate fi decat un aspect imbucurator ce demonstreaza ca aceste organizatii isi iau foarte in serios rolul de a asigura un echilibru in fata abuzurilor ce se comit zi de zi la adresa mediului. Bravo lor!

Mi-as dori ca societatea civila romaneasca sa poata fi macar pe jumatate atat de entuziasta si de unita, pe cat sunt acesti tineri ecologisti. Am avut ocazia sa ii cunosc in aceasta vara si pot spune cu mana pe inima ca numai oameni manati de „interese obscure” nu sunt. Ei cred in ceea ce fac, majoritatea sunt voluntari cu varste sub 30 de ani si seamana mai degraba cu tinerii care s-au jertfit in decembrie 1989 sau cu idealistii din Piata Universitatii. Si aveti dreptate, „cand vrei sa fii sigur, verifica!”. Insa ar trebui sa verifice si cititorii adevarul de la Rosia Montana cu propriul filtru, nu cu al dumneavoastra pentru ca in calitate de om de stiinta care s-a informat la fata locului eu am vazut cu totul altceva decat dumneavoastra!

Un teren cat 3.556 de terenuri de fotbal

Citez: „Ce am gasit acolo este parca rupt de realitate. Zona pe care cei de la Rosia Montana Gold Corporation SA (RMGC) vor sa o exploateze reprezinta 25 la suta din teritoriul comunei Rosia Montana”.

Proiectul minei de la Rosia Montana include aproximativ 1.600 hectare (echivalent cu aproximativ 3.556 de terenuri de fotbal). Argumentul utilizat de autor este frecvent utilizat de RMGC cand firma doreste sa lase impresia unei dimensiuni aparent mici a ceea ce ar urma sa fie cea mai mare mina in cariera deschisa din Europa.

Comuna Rosia Montana include satul (oraselul vechi) Rosia Montana si 15 sate aditionale. Asadar, RMGC va exploata o suprafata de aceeasi marime cu intreaga suprafata a satului Rosia Montana plus cea a catorva sate aditionale. Exploatarea propriu-zisa urmeaza sa dinamiteze 4 munti care inconjoara strans centrul vechi al Rosiei Montane, zona cu peste 40 de case incluse in patrimoniul national. Ma gandesc retoric ca RMGC si sustinatorii sai ar trebui sa raporteze mai degraba cat la suta din teritoriul Romaniei sau al globului il reprezinta exploatarea miniera… Poate atunci se vor convinge pe ei, nu pe noi, ca dimensiunea exploatarii este neglijabila.

Descoperirile facute de 7 specialisti independenti, stranse in 6 carti de specialitate

Citez: „Dar sa revin un pic la asa-zisii aparatori ai istoriei si ai siturilor arheologice. Acestia acuza ca se distruge patrimoniul national ori siturile arheologice. La fata locului, am gasit unul dintre cele mai mari programe de cercetare arheologica de salvare, coordonat de catre doctorul arheolog Mihaela Simion reprezentant al Muzeului National de Istorie a Romaniei. Adica de peste 7 ani specialisti independenti din 21 de institutii nationale si 3 internationale, ori arheologi din tara, dar si din strainatate si-au facut aici „botezul”, iar descoperirile lor au fost stranse in 6 carti de specialitate. Si atentie!, intreaga munca a specialistilor care a costat 11 milioane de dolari a fost finantata de RMGC”.

Sectiunea aceasta seamana mai degraba cu o reclama. RMGC era obligat prin lege sa finanteze studiile arheologice, nu a facut-o din altruism sau pentru ca tine in mod special la valorile culturale si istorice ale Romaniei. O companie este interesata de profit si nu ii vad pe investitorii care ar fi de acord ca banii lor sa fie folositi pentru scopul nobil de a studia arheologia Rosiei Montane.

Iar descrierea studiilor asa-zis extensive (desi Academia Romana sustine ca s-a excavat o portiune prea mica din ceea ce ar fi trebuit studiat) nu face decat sa confirme valoarea arheologica extraordinara a Rosiei Montane. Studiul cel mai important al galeriilor romane a fost realizat de echipa de arheologi francezi condusa de Beatrice Cauuet care si-a exprimat recent indignarea fata de presiunile RMGC si fata de incercarea de musamalizare si de decredibilizare a valorii arheologice reale de la Rosia Montana. Mai multe detalii se gasesc pe voxpublica.

Citez: „Ca o parere de turist de data aceasta, nu cred ca va fi un succes dezvoltarea turismului in aceasta zona in conditiile in care descoperirile arheologilor nu sunt decat niste, daca vreti o parere de nespecialist, niste stanci amplasate undeva in munte, iar ca sa ajungi la ele iti poti strica masina pe drumul forestier pietruit”.

Va demontati singur argumentele. Pai daca descoperirile sunt doar „niste stanci amplasate undeva in munte”, de ce „de peste 7 ani specialisti independenti din 21 de institutii nationale si 3 internationale, ori arheologi din tara, dar si din strainatate si-au facut aici „botezul”, iar descoperirile lor au fost stranse in 6 carti de specialitate”?

Cred ca nu ati fost la Rosia Montana. Sau ati mers doar cu jeep-urile RMGC care urca in cariera Cetate de fiecare data cand un vizitator trebuie „spalat pe creier”? (cariera Cetate este vechea exploatare de pe vremea comunismului, unde s-au distrus foarte multe vestigii, inclusiv cetatea romana Alburnus Maior)

Am senzatia ca ati ocolit galeriile romane, taurile de pe vremea austriecilor, centrul vechi cu case apartinand romanilor, maghiarilor, germanilor, italienilor, evreilor, grecilor, francezilor, cehilor, slovacilor si tuturor natiunilor care au venit la Rosia atrase de febra aurului in peste 2.000 de ani, mausoleul roman, necropolele romane, monumentele naturii Piatra Corbului si Piatra Despicata, valea Cornei si alte nenumarate atractii turistice.

Intamplator, am avut ocazia ca in aceasta vara, cu doua ocazii diferite, sa aduc in Romania trei straini, dintre care unul profesor universitar la Universitatea din Frankfurt am Main, Germania. Toti trei au ramas absolut socati de frumusetea zonei si au promis sa se intoarca in curand, aducandu-si cu ei familiile si prietenii. Faptul ca dumneavoastra personal nu apreciati Rosia Montana nu cred ca este reprezentativ in vreun fel. Sa-i lasam pe cititorii nostri sa judece valoarea Rosiei Montane vizitand-o.

Mina va emite in medie in aer 134 de kilograme de acid cianhidric zilnic

Citez: „Si legat de cel mai sensibil subiect, cianura care in cantitati mari este daunatoare oamenilor si celorlalte organisme vii. In proiectul RMGC, ca de altfel in orice proiect minier modern, cea mai mare parte din cantitatea de cianura este consumata in urma transformarilor chimice in cadrul procesarii minereului. Nu vreau sa intru in date tehnice, cert este ca mina de la Rosia Montana va avea inca din prima zi de functionare o concentratie de cianura in steril de 5-6 parti pe milion(ppm), prin comparatie, o ceasca de cafea contine o concentratie de cianura de 6 ppm”.

La Rosia Montana, in momentul in care mina ar fi complet operationala, s-ar extrage 500.000 de tone de roca pe saptamana si s-ar utiliza 13-15 milioane de kilograme de cianura in fiecare an, timp de 16 ani cat e durata estimata de viata a minei. Aceasta inseamna ca intr-o zi normala de productie (neluand in calcul potentiale accidente), mina va emite in aer in medie 134 de kilograme de acid cianhidric (extras de nazisti din celebrul Zyklon B si utilizat pentru gazarea detinutilor in lagarele de exterminare). Procesul va dura 365 zile pe an, timp de peste 10 ani.

Pe langa cianura, in cazul unui proiect minier de exploatare a aurului discutam si despre solubilizarea din roca a metalelor grele care prezinta incontestabil o problema foarte grava de mediu. In urma accidentului de la Baia Mare din anul 2000, o cantitate insemnata de cianura si metale grele a fost deversata in bazinele hidrografice ale Somesului si Tisei, generand peste 1.400 tone de peste mort si afectarea grava a ecosistemelor pe arii foarte intinse. Atunci, guvernul Ungariei a luat masuri pentru a evita introducerea in lantul alimentar a unor produse posibil infestate cu metale grele. Acestea din urma persista in organism si au o toxicitate extrem de ridicata.

Argumentul potrivit caruia cafeaua ar contine cianura este unul dintre argumentele preferate ale companiilor miniere pentru a convinge lumea de siguranta mineritului cu cianuri. Site-urile web ale unor proiecte Newmont Mining Corporation (actionar la proiectul Rosia Montana) sau Kingsgate Consolidated Limited sustin existenta cianurii in cafea si, respectiv, ofera concentratii de 5-10 ppm, insa nu rezulta de nicaieri de unde au scos aceste date.

Am citit studiile stiintifice mentionate pe site-urile acestor companii miniere si alte studii din literatura internationala (studii mai importante fiind review-urile lui Eisler R. 1991, US Fish Wildlife Service, Biol. Rep. 85, si cel al lui Conn E., 1980, Ann Rev Plant Physiol 31:433-451), dar se mentioneaza doar potentialul de generare a acidului cianhidric de catre anumite categorii de plante. Nicaieri nu am gasit date referitoare la prezenta cianurii de sodiu (utilizata in minerit) in boabele de cafea si cu atat mai putin date despre o eventuala concentratie a cianurii in cafea.

Ceea ce se stie insa cu siguranta este ca semintele unor plante, cum ar fi merele sau caisele, contin compusi ce in reactie cu acidul din stomac genereaza acid cianhidric, astfel ca un consum substantial al acestor seminte poate provoca otravire acuta. Asadar, este cel putin dubios ca autorul a recurs in demersul sau jurnalistic la un argument de propaganda al companiilor miniere, neoferind nici o baza stiintifica pentru afirmatiile sale. Pozitia dansului este de asemenea total dezechilibrata in ceea ce priveste problemele asociate cu cianura utilizata in minerit.

Despre acestea am scris intr-un articol anterior: Dezbatere Ziare.com – Rosia Montana (II): O bomba ecologica .

In general sustinatorii proiectelor miniere cu cianuri evita sa precizeze ca pestii sunt de o mie de ori mai sensibili decat oamenii la cianura (in zona de 0,001 ppm), iar concentratiile vehiculate de RMGC, de 5-10 ppm, sunt letale pestilor si in general ecosistemelor acvatice de apa dulce. Pasarile sunt de asemenea sensibile la cianura.

In zona iazurilor de decantare cu cianura, in Nevada, intre anii 1990 – 1991, au fost raportate 9.512 cadavre animale din peste 100 de specii, iar in Northpakes, Australia, in 1995 s-au inregistrat 1.583 de cadavre de pasari la o numarare initiala, si ulterior 2700 de cadavre documentate intr-o perioada de patru luni. Sa mai mentionam ca Rosia Montana se afla la aproximativ 17 km distanta de aria de importanta avifaunistica Muntii Trascaului ce adaposteste specii de pasari pe cale de disparitie la nivel mondial si european.

Pentru o informare echilibrata a cititorilor privind efectele cianurii in minerit voi indica un articol de presa, publicat in Seattle, SUA, destul de graitor. Citez: „More than 7,600 animals were killed by cyanide at gold mines in Arizona, California and Nevada in the 1980s, according to one federal study. Most were birds, although about 500 mammals also died, according to mine operator reports collected by biologist Donald Clark of the U.S. Fish and Wildlife Service”. Mai multe detalii se gasesc aici.

Drama umana

Citez: „Dar pe langa aceste date cel mai important lucru ar fi ca oamenii din zona abia asteapta sa inceapa proiectul si nu ii inteleg pe cei veniti din afara, care nu au fost niciodata in zona dar se opun sa inceapa”.

Am spus-o deja, exista destui localnici care NU vor sa plece si se opun proiectului RMGC din rasputeri. Si e dreptul lor sa isi pastreze pamanturile si sa ramana acolo unde stramosii, bunicii si parintii lor au trait si au murit.

Dezbatere Ziare.com – Rosia Montana (IV): Drama umana

Am mai scris si despre drama umana de la Rosia Montana, in care am aratat cum RMGC a condus un „genocid” sistematic, confiscandu-le oamenilor orice posibilitate de dezvoltare alternativa mineritului. Dar dincolo de aceste argumente, cred ca imaginea de mai jos vorbeste de la sine.

Foto: Localnici de la Rosia Montana, adresand un mesaj de sustinere a listarii Rosiei Montane in UNESCO. Sursa: Raul Muresan, Fan Fest 2010.

Este vorba despre o imagine prelevata personal la Rosia Montana, in august 2010, unde printre multi participanti la Fan Fest, au fost si localnici care isi exprimau ferma adeziune cu privire la includerea Rosiei Montane in patrimoniul mondial UNESCO. Mai multe mesaje se gasesc aici.

Pana in prezent, peste 40.000 de persoane si-au exprimat adeziunea pentru includerea Rosiei Montane in patrimoniul UNESCO pe Facebook.

Autorul s-a exprimat vadit in favoarea companiei RMGC si cu alte ocazii, spre exemplu atunci cand sustinea sus si tare ca RMGC face acte de binefacere zonei, renovand, atentie! o casa (cu numarul 325) dintre cele 233 pe care le detine: Cetatea Alba Carolina, restaurata dupa un deceniu .

Acelasi ziarist a uitat sa precizeze ca muzeul „Aurul Apusenilor” amenajat in aceasta casa de catre RMGC nu este altceva decat o metoda de propaganda in favoarea proiectului minier (vizitatorii primesc pliante care prezinta proiectul RMGC ca avand doar efecte benefice). De asemenea, ziaristul uita sa mentioneze ca majoritatea caselor detinute de RMGC, multe monumente de patrimoniu, zac in paragina si in degradare si ca RMGC a demolat in graba case pentru care urma sa fie depusa cererea de clasare (de exemplu casa cu numarul 193).

Spre deosebire de asa-zisele restaurari realizate de RMGC, exista initiative reale si laudabile de restaurare din partea asociatiilor non-guvernamentale, cum ar fi asociatia „Arhitectura. Restaurare. Arheologie”. ARA s-a preocupat cu adevarat de restaurarea patrimoniului de la Rosia Montana.

In ultimul sau comunicat, ARA adreseaza o invitatie la Rosia Montana pe data de 15 octombrie, ora 12, pentru prezentarea santierului de restaurare .

Citez din mesajul de invitatie: „Periclitat in cel mai inalt grad, deja amputat prin disparitia a mai mult de 150 de case, demolate recent, dar si prin debutul unor restaurari care ‘distrug prefacandu-se a construi’, fondul arhitectural istoric al Rosiei Montane trebuie salvat”. No comment!

Dr. Raul C. Muresan
Departamentul de Neurostiinte Experimentale si Teoretice, Centrul pentru Cercetari Cognitive si Neuronale, Institutul Roman de Stiinta si Tehnologie, si
Asociatia Ad Astra a oamenilor de stiinta romani
Cluj-Napoca, Romania

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *