„LiBEARty”, singura rezervatie naturala pentru ursii bruni din Romania, gazduieste cele mai triste animale din Europa, care insa au scapat de teama braconierilor si acum au ce manca.
Secolul XX s-a dovedit crud cu animalele de prada. Ramase fara habitat, fara vanat si complet dezarmate in fata sireteniei oamenilor, marile pradatoare nu-si mai gasesc locul decat in sanctuare precum cel de la Zarnesti.

Situata in apropierea orasului Zarnesti, rezervatia se intinde pe o suprafata de 70 de hectare de pasune impadurita si a luat fiinta datorita indaratniciei cu care Cristina Lapis, presedinta Asociatiei „Milioane de Prieteni” Brasov, s-a luptat cu autoritatile pentru a obtine autorizatiile necesare.

In cele din urma, in parteneriat cu Primaria Zarnesti si cu o finantare de un milion si jumatate de euro din partea Societatii Mondiale pentru Protectia Animalelor (WSPA), a luat fiinta „LiBEARty”, care este, asa cum o arata si jocul de cuvinte, o sansa de libertate pentru 50 de ursi tinuti in captivitate de cele mai multe ori in chinuri greu de imaginat.

Rezervatia este inconjurata cu un gard de 1.500 metri si 15 km de sarma racordata la o tensiune de 8.000 V. Ursii beneficiaza la Zarnesti de tot confortul: bazine cu apa, copaci pentru catarat, locuri pentru hranire si adaposturi individuale.

In memoriam Maia

Sapte ani a durat lupta cu autoritatile pentru rezervatie, care a fost dedicata ursoaicei Maia. Drama animalului a facut inconjurul lumii. A fost tinuta peste zece ani intr-o cusca de fier si beton, undeva langa Bran. Infometata, batuta, Maia a impresionat prin comportamentul aproape uman: nemaisuportand tratamentul la care era supusa, s-a automutilat: si-a mancat labele din fata si a sangerat din abundenta. Ulterior, nu s-a mai putut face nimic pentru ea si a fost eutanasiata.

Chinurile prin care a trecut Maia si necesitatea tratarii ursilor tinuti in captivitate in conditii improprii au determinat-o pe Cristina Lapis ca, din banii obtinuti de la WSPA, sa construiasca o clinica veterinara chiar in inima rezervatiei. „In primul rand, trebuie sa va ganditi ca orice urs adus in rezervatie este tinut un timp in carantina.

Nu-l putem lasa in libertate, pentru a nu transmite vreo boala celorlalti. Apoi, una dintre primele operatiuni este microciparea lor, pentru a putea fi urmariti, dupa care urmeaza sterilizarea. Nu ne propunem inmultirea lor, ci oferirea unor conditii de trai similare celor din mediul lor natural. Sunt animale tinute ani la rand in captivitate, care nu mai pot sa se adapteze vietii in salbaticie. Au devenit dependenti de om”, ne explica presedinta Asociatiei „Milioane de Prieteni” scopul pentru care a infiintat „LiBEARty”.

Povesti cutremuratoare din rezervatie

Fiecare locatar de la „LiBEARty” are o poveste care poate inmuia cele mai tari inimi, care releva ignoranta si rautatea unor oameni. La Zarnesti poate fi vazuta Mura, o ursoaica ce a dansat aproape toata viata Lambada la circul Globus. Ionica este un urs de 23 de ani, tinut in captivitate intr-o cusca de cativa metri patrati, intr-o gradina zoologica din zona Moldovei. Nici acum nu s-a adaptat: sta lipit de gard si patruleaza de-a lungul acestuia cativa metri intr-o directie si inapoi.

Are doi pui: Hansel si Gretel, de trei ani, care au fost tinuti inchisi la gradina zoologica Calarasi, intr-o hruba cu doua ochiuri mici de geam. Un alt caz, mult mai celebru, este al lui Martinica, ursul tinut captiv de calugarii de la Manastirea Cotmeana, care a ajuns anul trecut, in cele din urma, cu bine la rezervatia de la Zarnesti. Recuperarea ursului s-a facut cu ajutorul comisarilor Garzii de Mediu si al unui trimis al Patriarhiei Romane, calugarii neopunandu-se fatis.

Probleme a creat administratorul manastirii, Cristinel Florea, cunoscut vanator in zona. Nu numai ca i-a amenintat pe cei de la „LiBEARty”, dar cu cateva luni inainte negociase vanzarea animalului pentru 500 milioane de lei vechi, la acea vreme, si incerca sa tergiverseze eliberarea ursului in incercarea de a-l vinde vreunui strain pentru trofeu.

Iar toata aceasta lupta s-a dus desi i s-a explicat ca incalca „Conventia de la Berna privind conservarea vietii salbatice si a habitatelor naturale din Europa”, ratificata si de Romania prin Legea 13/1993. Mai tebuie spus ca Martinica, la Cotmeana, se afla intr-o stare jalnica: fara hrana si fara un vas din care sa bea apa, motiv pentru care, din cauza setei, ursul accepta de la vizitatori sticle de bere, timp in care asa-zis turistii il ardeau cu tigarile. Martinica a devenit vedeta de televiziune: Animal Planet a realizat o serie de reportaje cu eliberarea lui si cu intreaga operatiune de microcipare si sterilizare la clinica de la Zarnesti.

Si americanii au probleme

Filiala din Boston a WSPA a contactat reprezentantiii „LiBEARty” pentru ca nu stiau ce pot face cu o femela de urs brun, deoarece in SUA nu exista nicio rezervatie de ursi bruni, ci doar de grizzly si ursi negri. Ursoaica are 24 de ani, se numeste Bettsy si a fost descoperita de politia animalelor din Houston langa o ferma de pui din afara orasului, tinuta in conditii improprii.

Politistii americani au gasit animalul inchis intr-o cusca metalica, cu dimensiuni de cinci pe opt metri. Era prost hranita, dar in urma tratamentelor aplicate a ajuns intr-o stare buna. „Faptul ca au gasit ursoaica langa acea ferma demonstreaza ca sunt si acolo destui nebuni care confunda animalele salbatice cu cele de companie”, spune Lapis, care asteapta perfectarea actelor pentru a se putea face transferul animalului in Romania.

Am vazut si… ursi fericiti

Miro, un pui de urs de trei luni, a ajuns la „LiBEARty” dupa ce o familie l-a gasit intr-o padure din jurul Brasovului. Sansa ursuletului a fost Directia Sanitar-Veterinara, deoarece Garda de Mediu intentiona sa-l duca la gradina zoologica. Pentru unii, puiul de urs putea fi o jucarie din plus, de 15 kg, cu blanita bruna si gulerul alb, din care abia se zaresc ochisorii ca doua margele.

Pentru pui, viata in captivitate nu era o fericire. „Tipa si plangea intruna, nu intelegea unde e mama lui, care fusese probabil impuscata. Trebuie sa stiti ca, dintre animale, ursul sta cel mai mult cu mama, pana la 2 ani, cand devine independent.

Din pacate, cand a fost adus la noi, avea un defect la piciorul stang si schiopata; in aceste conditii, sansele de supravietuire in salbaticie ar fi fost foarte mici”, ne spune unul dintre cei care au grija de rezervatie. Asa se face ca Miro s-a alaturat altor doi pui, Gina si Sofia, botezate in noiembrie 2006 de „Winnetou” – actorul Pierre Brice. Cei doi pui de urs au fost descoperiti intr-o padure din Harghita, dupa ce mama lor fusese impuscata. Pierre Brice a explicat atunci cum le-a ales numele: „Le-am botezat Gina si Sophia, dupa doua foarte bune prietene ale mele, Gina Lolobrigida si Sophia Loren”.

Ursii, braconati si vanduti pentru trofee

Spaima animalelor sunt bra-co-nierii. Acestia ucid ursii prin metode barbare, care provoaca chinuri greu de imaginat animalelor. Re-prezentantii rezervatiei spun ca „vanatorii” de ocazie lasa la marginea padurii pungi de plastic cu untura de porc, pe care ursii le mananca, se sufoca si mor in chinuri groaznice.

Animalele sunt urmarite apoi in padure si jupuite de blana, care apoi este vanduta vanatorilor straini care nu au noroc la vanatoare sau amatorilor de chilipiruri care vor sa-si impodobeasca cabanele sau casele de vacanta. Un caz aparte a fost cel din 2004, de la Brasov, cand un urs a omorat doua persoane si a ranit grav alte zece.

Scuza autoritatilor la acea vreme, pentru a nu fi gasite vinovate de cele intamplate, a fost gasirea animalului in ultimul stadiu al infectiei cu virusul turbarii. In realitate, ursul a fost ademenit de mai multe persoane care faceau gratar in padure. Dupa ce acesta a fost hranit de turisti, animalul s-a apropiat periculos de mult, iar una dintre persoanele din grup s-a speriat si i-a infipt o tepusa in ochi. Este evident faptul ca ursul a innebunit de durere.

Cristina Lapis spune ca analizele efectuate de veterinarii din Brasov au identificat prezenta virusului turbarii dupa 12 ore, lucru imposibil: „Nu poate fi stabilit un astfel de diagnostic intr-un timp atat de scurt. In plus, la nivel mondial, cazurile de turbare la ursii salbatici se numara pe degetele de la o mana. Practic, nu exista animal care sa poata infecta cu rabie un urs. O vulpe sau un liliac nu vor musca niciodata un urs”.

Gradinile zoologice renunta la ursi

O problema mult mai mare in Romania a aparut dupa luna octombrie 2007, cand expira termenul de modernizare dat de Uniunea Europeana gradinilor zoologice. Daca in cazul oraselor mari, care au un buget mare, lucrarile de modernizare au fost posibile, nu la fel s-a intamplat in localitatile mai mici sau unde edilii au decis ca asfaltarile sau realizarea aductiunilor de apa si canalizare sunt mult mai profitabile, mai ales ca 2008 este un an electoral.

Din acest motiv, publicitatea rezervatiei de la Zarnesti a atras o multime de solicitari din partea gradinilor zoologice, care vor sa renunte la ursi. „Deja ne confruntam cu cereri foarte multe de a lua acesti ursi, insa parcul nostru e potrivit pentru un numar de 50 de ursi. Daca numarul lor s-ar dubla, ar insemna iar inghesuiala si conditii improprii pentru ei. Iar acesta e ultimul lucru pe care ni-l propunem”, mai spune Lapis.

Jumatate din ursii salbatici ai Europei sunt in Romania

Rezervatii de ursi mai exista in Turcia, Grecia, India, Thailanda, Pakistan, India sau SUA. Insa trebuie spus ca jumatate din ursii Europei se gasesc la noi in tara, in Franta sau Germania nemaiexistand astfel de animale. Specialistii spun ca numarul exemplarelor ar putea scadea dramatic, cat timp cotele de vanatoare calculate de Ministerul Agriculturii cresc de la an la an, existand tot mai multe voci care contesta veridicitatea statisticilor.

Organizatiile ecologiste spun ca marirea artificiala a numarului real de ursi este explicata de sumele imense de bani incasate din taxele percepute in special vanatorilor de peste hotare. Impuscarea unui urs de dimensiuni medii costa 10.000 de euro, valoare nu tocmai mare pentru buzunarele vanatorilor de peste hotare. Potrivit statisticilor, in Romania exista 3.500-4.000 de ursi, iar autoritatile au fost de acord – pentru sezonul de vanatoare 2007-2008 – cu impuscarea a 350 de ursi.

Azil de un milion de euro pentru caini

Cristina Lapis a inceput, inca din 2000, sa ajute cainii maidanezi. Cu bani din donatii externe, in special, a reusit construirea unui azil pentru 800 de caini. In fiecare an, sunt trimisi spre adoptie in strainatate 150 de caini, dar vin altii noi.

Cu ajutorul organizatiei in-ter-nationale si al Consiliului Local, la Brasov va fi construit in acest an cel mai modern complex de protectie a animalelor. WSPA va finanta construirea unui adapost unde sa poata fi cazat orice animal capturat pe domeniul public: caini comunitari, pisici, caprioare sau ursi gunoieri.

Proiectul va fi sustinut de reprezentantii asociatiei si ai autoritatilor locale la sfarsitul lunii, la Munchen, unde se desfasoara Congresul Asociatiei Mondiale pentru Protectia Animalelor, cand se va stabili si ce suma va primi Brasovul, necesarul fiind de un milion de dolari.

Conform proiectului, in cadrul acestui complex se vor crea facilitati si pentru animalele cu stapan. Astfel, pensionul pentru animale este destinat celor care pleaca in concediu si care vor sa-si stie animalele de companie pe maini bune.

Sursa: Adevarul

1 COMENTARIU

  1. Foarte tare tanti asta, Cristina Lapis! Felicitari! Parca ma si simt nitel mai in siguranta sa merg pe munte acum. Nu am inteles inca daca in Piatra Craiului exista ursi doar in aceasta rezervatie, care e inconjurata cu gard, sau si liberi prin paduri si pe traseele turistice…

    Oricum, faptul ca avem atatia ursi, si atat de multi fata de majoritatea tarilor europene, mi se pare un lucru mare. Ar fi cazul sa invatam sa apreciem mai mult si sa distrugem mai putin…

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here