Vandalism extrem in Rezervatia floristica „Fanetele seculare de la Ponoare”

0
48
Vandalism extrem in Rezervatia floristica „Fanetele seculare de la Ponoare”
Vandalism extrem in Rezervatia floristica „Fanetele seculare de la Ponoare”

La mai putin de 10 kilometri de municipiul Suceava se afla unul dintre primele monumente ale naturii din tara, „Fanetele seculare de la Ponoare”. Rezervatia, de care multi suceveni nu au habar sau doar au auzit, fara a ajunge acolo, sa o vada, a fost studiata, de-a lungul timpului, de numerosi specialisti din Romania si de peste hotare, din Polonia, Franta, Cehia, Slovacia, Marea Britanie, Egipt.

Cine se mai incumeta acum sa ajunga acolo, sa se bucure de un colt de natura in care interventia omului este interzisa, va rade si va plange in acelasi timp.

Pe de o parte, de cum pasesti dincolo de poarta de fier pusa la drum pentru a stavili navala masinilor celor care veneau sa faca acolo gratare, esti coplesit de frumusetea naturii, de cantecul greierilor, cantece de pasarele, de fosnetul vantului prin fanete, iar pe de alta parte, de dimensiunea prostiei umane.

Panouri informative, „atacate” cu toporul

De la primii pasi facuti in rezervatie, dai cu ochii de panoul informativ din care afli ca esti pe teritoriul unui sit Natura 2000, de conservare a biodiversitatii, precum si o parte din speciile importante de plante care se regasesc acolo. Numai ca tabla acestuia, pe care, in mod ironic, scrie „Omul poate admira, dar nu are voie sa intervina”, este botita de parca ar fi fost stransa intr-o mana gigantica, iar apoi cineva ar fi incercat sa o despatureasca.

Nici urmatorul panou, amplasat acolo cu multi ani in urma, cand rezervatia se afla in custodia Academiei Romane, nu a avut o soarta mai buna, tabla fiind indoita cu puternice lovituri, probabil de bata, dar si sparta in mai multe locuri, cu lovituri de topor.
Rolul panoului era de a informa vizitatorii asupra celor peste 450 de specii de plante prezente pe cele 24,5 hectare de teren ale rezervatiei, fiind enumerate si speciile rare identificate in zona.

Laboratorul rezervatiei, vandalizat
Casuta-laborator construita in 1969 si pusa la dispozitia specialistilort, dar si a studentilor care veneau aici sa studieze natura din aceasta zona protejata, te face sa te crucesti si sa te intrebi ce animale cu doua picioare au fost pe acolo.

Chiar de ar fi nimerit in mijlocul unei tornade, casa care adapostea 400 de specii de plante recoltate din fanetele seculare tot ar fi aratat mai bine.
Usile de lemn au fost sparte, de se poate intra direct prin ele, lacatele fortate atarna degeaba de inelele de fier puse ca elemente de siguranta, iar din sticla geamurilor nu au mai ramas decat cioburi ce stralucesc had in soare, avertizand curiosii ca se pot taia in ele.

Ferestrele din lemn, vopsite in verde, ca si usile, pentru a fi in ton cu verdele din jur, au fost nu doar sparte, tamplaria lor fiind efectiv distrusa, bucatele dezmembrate fiind aruncate pe acoperis si pe trotuarul din jurul cladirii.

De cum pasesti in casa, scrasnetul sutelor de cioburi de pe jos te avertizeaza asupra pericolului.

Usile interioare intredeschise, cu cioburi in loc de geamuri, perdelele care falfaie la ferestrele fara sticla, cioburile si mizeria de pe jos, dulapurile sparte, din care tot ce era inauntru este scos si raspandit pe jos, sertarele scoase si aruncate prin incapere, scaunele sparte in bucati si scrijeliturile de pe pereti te fac sa crezi ca ai nimerit pe platourile de filmare ale unui film de groaza, nu intr-o rezervatie naturala cu care judetul se mandreste in toate actele oficiale.
Peretii sunt mazgaliti cu mesaje obscene, nume de trupe hip-hop, cuvinte fara noima, iar langa fiecare dintre tablourile cu flori, ramase ca prin minune pe perete, „vizitatorii” huligani au tinut sa scrie „canabis” sau „marijuana” sau cate un mesaj de incurajare, gen „Sisu liber!”.
Ca bataia de joc sa fie completa, in casuta bantuita de fantomele huliganilor care au distrus-o, pe biroul cu sertare smulse, e pus un panou, smuls la randul sau de pe zidul exterior al cladirii, pe care scrie, cu litere mari: „Atentie! Rezervatie naturala strict protejata”.

Spargatorul de lacate
Distrugerile facute in interiorul rezervatiei naturale sunt cunoscute de conducerea Agentiei de Protectiei a Mediului, care este custodele acesteia din 2010, dar, cel putin in prezent, aceasta se considera cu mainile legate, fara a avea puterea sa indrepte ce s-a distrus si sa previna noi distrugeri.
„Lacatul de la usa l-am pus vinerea trecuta, iar luni, cand m-am dus acolo, era indoit. Ma duc sa pun altul, sa vedem cat tine. Saptamanal cam trebuie sa le inlocuiesc”, spune Iluta Cocris, seful serviciului Calitatea Factorilor de Mediu.

Valoarea pagubelor produse pana acum de vandali la casa-laborator este de 3.300 de lei, conform estimarilor facute, dar vinovatii, care ar trebui sa suporte costurile de refacere a cladirii, sunt de negasit.

„Distrugerile au fost facute, probabil, de un grup care a mers acolo, s-a distrat si s-a drogat, pentru ca la cum au distrus, nu erau oameni sanatosi. Si beti fiind, nu faceau asa ceva. Probabil ca erau drogati, altfel nu-mi explic cum de s-au apucat sa distruga si tocul geamurilor. Ce au facut acolo nu are nici o explicatie logica”, considera Iluta Cocris, care, in numele institutiei, a reclamat distrugerile la politie, fara ca ancheta sa duca la vreun rezultat, pana acum.

Curios este ca desi acolo nu mai este nimic de furat sau de distrus, cineva tot sparge lacatele, saptamanal.

Scopul acestei rezervatii este atat stiintific, de cercetare a evolutiei unor specii, cat si educativ, ea putand fi vizitata de grupuri, dar numai cu acordul custodelui.

Fanetele de la Ponoare – aproape 100 de ani de istorie

Denumirea de Ponoare dateaza din 1911, cand, dupa o perioada de ploi abundente, aproape 2 hectare de teren din actuala rezervatie au alunecat de pe un versant cu panta mare, producand noi terase. In forma actuala, rezervatia a fost propusa pentru protectia plantelor din 1921 de profesorul Mihail Gusuleac, fiind unul din primele monumente ale naturii din tara noastra.

Ion Nemes a descoperit aici noi specii de fluturi pentru fauna tarii noastre, dintre care Cosmotriche potatoria (forma immaculata), Clepsis strigana, Bucculatrix cristatella, Stomopteryx remisella, Phalonidia walsinghamana.

Existenta casei-laborator a permis efectuarea de studii botanice care au dus la concluzii deosebite referitoare la alternanta florei din zona. S-au tras, de asemenea, concluzii incontestabile asupra unor procese care au avut loc, de exemplu mlastina actuala luand nastere in urma unei alunecari de teren.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here