Varga: Ma voi lupta in Parlament pentru aprobarea Codului silvic in forma initiata de Guvern

0
57
Varga: Ma voi lupta in Parlament pentru aprobarea Codului silvic in forma initiata de Guvern
Varga: Ma voi lupta in Parlament pentru aprobarea Codului silvic in forma initiata de Guvern

Fostul ministru delegat pentru Ape, Paduri si Piscicultura Lucia Varga a declarat, miercuri, la prezentarea bilantului mandatului sau, ca se va lupta, in Parlament, pentru aprobarea Codului silvic in forma initiata de Guvern, fiind convinsa ca si parlamentarii puterii vor vota astfel legea.

„Am initiat Codul silvic, din calitatea mea de ministru delegat, aflat la putere, si va asigur ca ma voi lupta in Parlament sa ramana sub forma initiata de Guvern. Nu stiu ce va face Guvernul. Sunt chiar foarte atenta si voi monitoriza, pentru ca actul normativ a fost semnat de 13 ministri, asumat de prim-ministru, trecut in Parlament, la fel este si Legea contraventiilor silvice, si sunt convinsa ca e greu sa iti retragi semnatura pe un act pe care tocmai l-ai avizat. Am incredere ca in Parlament, desi vom fi putere – opozitie, vom vota Codul silvic astfel incat sa avem un cod bun pentru padurile din Romania”, a spus deputatul PNL Lucia Varga.

In 2 octombrie 2013, proiectul noului Cod silvic a fost adoptat de Guvern, cu prevederile anuntate de Varga de la inceputul mandatului sau, insa, in Parlament, a fost adoptat de Senat cu o serie de amendamente ce au eliminat unele dintre cele mai importante modificari, urmand sa fie dezbatut la Camera Deputatilor.

Varga a mai spus ca spera ca si celelalte acte normative pe care le-a aprobat Guvernul dar nu le-a publicat inca in Monitorul Oficial sa intre in vigoare. „Ma refer aici la hotararea de Guvern (HG)privind circulatia masei lemnoase, care este de cinci luni aprobata de Guvern si nepublicata”, a aratat fostul ministru delegat.

Ea a mai spus ca trebuie obligatoriu aprobata HG privind transferul, de la Agentia Domeniilor Statului catre Romsilva, a terenurilor aflate de-a lungul autostrazii A2, pentru realizarea perdelelor forestiere, dupa ce Guvernul a adoptat, in decembrie anul trecut, o ordonanta de urgenta privind realizarea de perdele forestiere de protectie de-a lungul autostrazilor si drumurilor nationale.

Varga a precizat ca toate actele normative pe care le-a initiat au fost semnate si de ministrul Mediului Rovana Plumb si ca este important ca proiectele respective sa continue, dand exemplu si un studiu pentru redimensionarea Luncii Dunarii, asumat de Guvern, si planurile de amenajare a bazinelor hidrografice, care planifica investitiile pentru aparare impotriva inundatiilor pana in 2020, cuprinse intr-un proiect de HG.

Fostul ministru delegat a mai aratat ca, la conducerea Departamentului pentru Ape, Paduri si Piscicultura, a avut unele dificultati, neavand buget propriu si nici „suficiente parghii pentru a lupta impotriva coruptiei”.

Ea a precizat ca o parte din personalul care trebuia sa pazeasca padurile s-a aflat „in cardasie cu hotii” si ca au fost demisi unii dintre acesti angajati, dar „mai erau inca multe de facut”.

In 1 martie 2013, ministrul delegat Lucia Varga a fost mandatat sa prezinte Guvernului, in termen de 30 zile, un act normativ care sa amendeze Codul silvic si Legea contraventiilor silvice, pentru combaterea taierilor ilegale de paduri si a abuzurilor in activitatea de exploatare.

La jumatatea lunii, prezenta la Ploiesti, Varga anunta deja inasprirea pedepselor pentru taierile ilegale, dar si nevoia asigurarii pazei pentru micile proprietati de padure, in viitorul proiect de Cod silvic.

Spre sfarsitul lunii martie, Varga anunta ca vrea sa interzica in noul Cod silvic vanzarea lemnului din padure (pe picior), inlocuind-o cu vanzarea din depozite si rampe, pentru a interzice astfel accesul comerciantului in padure.

O alta modificare importanta pe care fostul ministru a vrut sa o aduca actualului Cod silvic a fost introducerea autorizatiilor de practica pentru persoanlul silvic, autorizatii care sa poata fi retrase, in lipsa altor metode eficiente de sanctionare a angajatilor silvici care comit nereguli.

De altfel, ea a vorbit in mai multe randuri, constatand cazuri de defrisari ilegale in toata tara, de o complicitate intre hoti si autoritati si chiar de protectia factorilor politici pentru cei dintai.

In 2 octombrie 2013, proiectul noului Cod silvic a fost adoptat de Guvern, cu prevederile anuntate de Varga.

Urma ca jumatate din masa lemnoasa scoasa pe piata sa fie vanduta din rampe si depozite de la 1 ianuarie 2014, iar restul dupa 1 ianuaruie 2015, sa fie introduse autorizatii de practica, Romsilva trebuia sa asigure gratuit paza micilor proprietati nepazite, dar si sa faca impaduriri astfel incat fondul forestier de stat sa nu scada sub 3 milioane de hectare.

Reprezentanti ai silvicultorilor nu s-au aratat de acord cu introducerea autorizatiilor de practica, acuzand initiativa de a fi o incercare de politizare, in timp ce reprezentanti ai industriei s-au opus interzicerii vanzarii lemnului pe picior, aratand ca nu sunt pregatiti cu rampele si depozitele necesare.

Inaintat Parlamentului si urmand sa fie dezbatut in regim de urgenta, proiectul a fost amendat de Comisia de agricultura din Senat astfel incat modificarile radicale – introducerea autorizatiilor de practica si interzicerea vanzarii lemnului pe picior din 2015 – sa fie eliminate.

Varga arata, in decembrie anul trecut, ca introducerea acestor autorizatii ar fi fost o buna dovada ca se doreste „eliminarea suspiciunilor de coruptie din sistem”. „Ce facem cu cei carora le gasim in controale 50 de cioate sau 70 de cioate – taieri ilegale – si li se aplica o taiere de 10 la suta din salariu?”, a spus Varga, adaugand ca va sustine in continuare gasirea de parghii pentru sanctionarea administrativa a personalului silvic.

Totodata, senatorii din Comisia de agricultura au amanat cu un an, de la 1 ianuarie 2014 la 1 ianuarie 2015, data de la care va fi interzisa vanzarea lemnului „pe picior” pentru mai mult de jumatate din masa lemnoasa urmand a fi recoltata, insa numai din padurile proprietate publica.

Astfel, in loc ca din 2015 sa se ajunga la vanzarea lemnului numai din rampe si depozite, ar urma ca de atunci sa se vanda astfel doar 25 la suta din masa lemnoasa recoltata, intrucat padurile statului reprezinta jumatate din suprafata totala impadurita. Comisia pentru agricultura a apreciat ca valorificarea integrala a lemnului ca produse fasonate sau ca produse rezultate din prelucrarea primara presupune investitii substantiale pentru achizitionarea de utilaje specifice si amenajari de depozite, investitii pe care Romsilva nu are capacitatea sa le faca in anul 2014.

Tot din motive financiare, senatorii au eliminat din proiect obligatia ca Romsilva sa achizitioneze terenuri, cu prioritate din cele degradate, pentru impaduriri, astfel incat suprafata fondului forestier sa nu scada sub 3 milioane de hectare, precum si pe cea ca regia sa suporte din fonduri proprii paza proprietatilor forestiere de pana la 30 de hectare, reprezentand aproximativ 1 milion de hectare de fond forestier, apreciind ca ar fi necesari pentru aceasta 15 milioane de euro.

Senatul a adoptat, cu amendamentele propuse de Comisia pentru agricultura, proiectul de lege pentru modificarea si completarea Legii 46/2008 (Codul silvic), pe 10 decembrie 2013.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here