Zimbrii din Hateg, sub amenintarea lemnarilor

0
16

Padurea Slivut in care se afla rezervatia de zimbri este ravnita pentru lemnul de esenta tare, care ar putea aduce profituri uriase. Cele trei proiecte depuse de administratia locala pentru preluarea zonei ocrotite si refacerea „pepinierei” de zimbri din Tara Hategului au fost respinse.
rezervatia de zimbrii
Rezervatia de zimbri de la Hateg din judetul Hunedoara este prima din Romania, fiind infiintata in anul 1958.De aici au plecat zeci de zimbri pentru a popula rezervatiile asemanatoare din tara, precum si din strainatate, si chiar rezervatia in care cuplul Ceausescu isi petrecea vacantele.

Renumita pentru populatia foarte mare de zimbri, astazi rezervatia din Padurea Slivut mai este doar o umbra a ceea ce era in urma cu circa 15 ani, iar sansele sa fie reabilitata sunt minime, dupa cum ne-a povestit primarul localitatii Hateg, Nicolae Timis. Acesta vede rezervatia o victima sigura a intereselor afaceristilor cu lemn.

In opinia edilului, lemnarii se folosesc de influenta lor si se opun ca rezervatia sa treaca in subordinea Primariei Hateg, care ar avea fonduri si disponibilitate sa o reabiliteze.

Conducerea judeteana a Romsilva, care are in administrare rezervatia, neaga vehement ca interesele lemnarilor ar viza si zona ocrotita prin lege, insa exploatarea lemnului este in toi si chiar la portile rezervatiei.

„Brand pentru Tara Hategului”

Autoritatile locale din Tara Hategului au facut, pana acum, trei proiecte pentru a primi rezervatia cu tot cu zimbriin administrare, insa toate trei s-au pierdut pe la secretariatele guvernului si la institutiile abilitate sa parafeze un act ce ar salva zimbrii.

„Zimbrul este un brand pentru orasul Hateg si Tara Hategului, iar noi vazand ca sunt mai prost ingrijiti, ne-am gandit ca putem sa facem un efort, in sensul ca putem sa reamenajam tarcul si sa-i hranim mai bine.

Ne-am gandit ca trebuie schimbata si linia genetica pentru ca, daca acum 50 de ani au fost adusi aici doi zimbri, intre timp din Tara Hategului au plecat astfel de exemplare in toata lumea”, povesteste primarul Hategului.

Acesta spune ca, spre deosebire de rezervatia similara din judetul Neamt, in cea de la Hateg animalelor nu le sunt asigurate toate conditiile pentru o intretinere corespunzatoare, nu sunt ingrijite si nici macar nu sunt controlate de un medic veterinar.

„Am facut demersurile necesare la Guvern si la Romsilva pentru ca ei au in administrare parcul si animalele. Directorul de aici de la judet si-a manifestat disponibilitatea si si-a dat avizul necesar. Proiectul de hotarare a ajuns la Secretariatul General al Guvernului, de unde a fost trimis spre ministere si Regia Nationala Romsilva, cum este procedura.

A ajuns acolo si acolo a murit. Am auzit in paralel cum ca rezervatia ar avea un potential extraordinar in exploatarea lemnului care este acolo si de aceea nu se poate da parcul, pentru ca lemnul acela e de valoare. Nu stiu ce valoare este acolo si sigur ca este o aberatie. Ce sa le facem, ne ducem acum sa ne batem cu ei, nu avem ce face”, declara Nicolae Timis.

Fonduri solicitate de Directia Silvica
lemnari
Pe drumul care duce spre rezervatie pot fi vazute tot mai multe camioane care transporta lemnul din Padurea Slivut

Reprezentantii Directiei Silvice Deva neaga existenta vreunui interes legat de exploatarea lemnului si sustin ca vor chiar sa investeasca in amenajarea tarcului si a hranitoarei pentru cei sase zimbri.

„Din moment ce acolo este rezervatie, nu se exploateaza lemn. Toata aceasta chestiune, daca intr-adevar Primaria vrea sa o rezolve, va trebui abordata la Regia Nationala a Padurilor si la Guvern. Nu depinde nici de primarie, nici de Directia Silvica.

Acolo este o suprafata mare de teren. Iar daca Primaria vrea sa o ia in administrare, acest lucru se poate face doar prin Hotarare de Guvern. Aceasta este parerea mea, la ora actuala nu vad alta rezolvare. Insa nici vorba ca noi exploatam lemn”, a declarat directorul Directiei Silvice Deva, Lucian Stratulat.

Acesta sustine ca a solicitat deja 300.000 de lei pentru reabilitarea tarcului unde sunt tinute animalele, precum si a hranitoarei. Chiar daca suma este insuficienta, Stratulat spune ca este un inceput.

Nu au primit rezervatia

Primaria din Hateg a primit in zona respectiva circa 200 de hectare de padure in administrare, insa nu si rezervatia – 44 de hectare. Padurea primita cuprinde si o parte insemnata din drumul care duce spre rezervatie, iar edilii, increzatori ca vor reusi sa primeasca si parcul, au modernizat infrastructura.

„Am revenit cu un alt proiect de hotarare in speranta ca primim parcul si l-am rugat pe directorul Romsilva sa angajeze un medic. Sa deparaziteze animalele si sa le ingrijeasca. Cu putinele resurse pe care le-a avut, directorul a tocmit un medic care s-a ocupat de zimbrii”, mai spune edilul.

Mii de turisti in fiecare an in Tara Hategului

Rezervatia de zimbri din padurea Slivut-Hateg atragea, pana nu demult, mii de turisti in fiecare an. In afara de zimbrii deveniti o emblema pentru Tara Hategului, cei care veneau aici puteau admira si alte animale salbatice – cerbi carpatini, lopatari, capra neagra, urs, mistret, caprioara, fazani.

Locuitorii din zona spun acum insa ca turistii sunt tot mai putini pe an ce trece, avand in vedere faptul ca nu au mai ramas decat sase zimbri in rezervatie.

Linia genetica nu a fost reinnoita niciodata

Din 2004 si pana anul trecut, in rezervatie nu s-a mai nascut niciun pui de zimbru

In anul 2008, autoritatile locale din Hateg au intentionat sa achizitioneze un zimbru din Polonia pentru a reface linia genetica. Au identificat chiar si sursa de finantare, insa, cu banii in mana si pregatiti sa plece spre Varsovia, au fost opriti de lipsa stampilei pe documentul care atesta ca rezervatia apartine comunitatii locale.

„Noi voiam sa luam un zimbru din Polonia. Voiam sa-l aducem si sa regeneram populatia de aici. Chiar am luat legatura in Polonia pentru un zimbru care costa cam 1,2 milioane de lei. Ramanea ca transportul sa-l asiguram noi. Am gasit si o firma care ne oferea sponsorizare, ni-l aducea din Polonia.

Aveam posibilitatea sa-l achizitionam deoarece prin HG s-au dat la toate gradinile zoologice si rezervatii bani. Puteam sa prindem si noi acei bani, dar ei nu erau pentru Romsilva, ci pentru administratiile locale care aveau in administrare rezervatii si gradini zoologice. Noi, neavand in administrare rezervatia, i-am pierdut. Pacat ca banii s-au dus, pacat pentru zimbrii, pacat pentru hategani”, spune Timis.

Sase exemplare ramase

Pe 12 noiembrie 1958, in padurea din Tara Hategului ajungea o pereche de zimbri din Polonia, iar dupa cinci ani, un alt exemplar avea sa ajunga in parc. Acestia s-au acomodat foarte bine, iar dupa cativa ani deja ajunsesera la 12 exemplare.

O parte insemnata dintre zimbri nascuti la Hateg au luat drumul altor locuri din Romania, unde s-au format mai apoi rezervatii asemanatoare cum ar fi la Vanatori Neamt si Neagra Buscani si chiar Bucuresti pentru a fi dati Gradinii Zoologice, dar si la Pitesti.

In rezervatia din Padurea Slivut mai exista doar sase zimbri, fata de 23 de exemplare, cat avea odinioara parcul din Hateg. Cinci femele cu nume care incep cu „Ro de la Romania” si masculul Romo. Anul trecut, au aparut doi pui, dupa multi ani in care acest lucru nu s-a intamplat. In schimb, linia genetica nu a mai fost reinnoita de 50 de ani, de cand exista rezervatia.

Cei doi pui care au imbogatit fauna rezervatiei de zimbri, Rosina si Romanita, au fost conceputi pe cale naturala. Au trecut patru ani de la ultimul zimbru nascut in parc si niciodata, pana in 2008, in rezervatie nu s-a intamplat sa fie doua nasteri intr-un an.

Zimbrul este cel mai greu animal european de pe uscat. Poate ajunge la o lungime de 2,9 metri si o inaltime de 1,9 metri, cantarind de la 300 la 920 de kilograme.

Cei care se afla in captivitate depasesc varsta de 28 de ani, dar in salbaticie traiesc mai putin. Pe langa zimbri, rezervatia din padurea Slivut – Hateg atragea anual mii de turisti si cu alte animale salbatice cum ar fi cerbi carpatini, lopatari, capra neagra, urs, mistret, caprioara, fazani.

Sursa: Adevarul

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here