3000 de oameni s-au adunat la Barlat impotriva exploatarii gazelor de sist

3000 de oameni s-au adunat la Barlat impotriva exploatarii gazelor de sist

La Barlad, copiii din scoli, taranii de pe camp, popii din Biserici, muncitorii din fabrici au devenit soldatI. Ei isi apara apa, aerul si pamantul de americanii de la Chevron, care au devenit inamici publici

M-am indragostit de mamaliga moldoveneasca. Mi-a placut cum a explodat la Barlad, prin glasul a 3000 de oameni adunaii in piata centrala a orasului. O neasteptata forta civica, sanatoasa, a iesit la lumina declansata de amenintarea iminenta si certa asupra comunitatii. In oras au sosit, miercuri dupa amiaza, localnici din satele limitrofe concesiunii Chevron.

Cu primarii, cu popii si dascalii in frunte, taranii din judetul Vaslui, dar si din Galati au adus pancarte purtatoare de mesaje scrise intr-o engleza, dari si franceza, impecabile. Care va sa zica, s-a nascut un protest cosmopolit, asa cum se cuvine atunci cand interesele unei companii straine se ciocnesc de cele ale unei comunitati romanesti pe o tema de insemnatate globala: protectia si prezervarea mediului inconjurator.

Moldovenii au dat o lectie de civism la care ar fi bine sa luam cu toti aminte: pe parcursul celor doua ore de miting au fost evitate accentele politicianiste, mesajele au fost transmise cu claritate si hotarare de copii (insotiti de intregul corp profesoral) de fruntasii satelor dimprejur, de lideri sindicali, studenti si chiar de barladeni expatriati, intorsi in oras special pentru a sprijini cauza concitadinilor.

Concesionarii americani au acum un inamic redutabil, pentru ca, incepand de azi, nu va fi biserica din judet in care sa nu se predice, in timpul slujbelor – si nu putine sunt in Postul Pastilor – impotriva gazelor de sist. Nici un politician local nu-si va permite sa incalce vointa populara atat de ferm exprimata, acum, inaintea alegerilor. Pentru interesele companiei Chevron, acum a devenit clar, Vaslui e un judet interzis. Guvernantii au la randu-le o problema pe care nu o pot inlatura altfel decat stergand complet de pe agenda explorarea si exploatarea gazelor de sist prin fractionare hidraulica. Pentru ca poporul poate intelege masuri de austeritate, poate accepta consecintele crizei economice, dar nu poate accepta sub nici o forma sa I se otraveasca apa, solul si aerul, si nici consecintele in planul sanatatii publice. Aici nu incap justificari si, pe drept cuvant, vorbitorii au repetat „Pe-aici nu se trece!” si au adus aminte de Stefan cel Mare, in uralele multimii, pe care nimeni n-ar vrea sa le auda transformate in strigate razboinice. Nu este copil in tot Barladul care sa nu stie rosti corect: „nu gazelor de sist” si „stop fractionarii hidraulice”. Oricat s-ar stradui acum autoritatile sa convinga lumea ca dracul nu-I atat de negru, ca implicatiile de mediu nu sunt atat de drastice si ca aceasta industrie aduce beneficii si locuri de munca – si poate ca ar avea dreptate – nu mai pot convinge pe nimeni. Negocierile netransparente dintre Guvern si Chevron au fost receptate ca o ticalosie periculoasa si niciun fel de explicatii nu-si mai au rostul.

Cand trec prin dreptul Bisericii Romano-Catolice incep sa bata clopotele. De pe o straduta cu magazine de pompe funebre apare inca un sobor de preoti cu alaiul in spate. In fruntea lor merg doi barbati in negru, ca niste ciocli, care duc un banner din panza neagra dantelata, ca la mort. Asta au mai gasit prin magazin, au insfacat-o repede si au desenat pe ea un craniu.

O ceata de sateni din Radesti, Galati au venit cu un autobuz si s-au lipit in coada protestului. Au auzit de la un geolog ca daca se contamineaza apa ajunge si la ei. Primarul legat cu panglica tricolora se agita ca un dirijor. “Se filmeaza, baa!” si tot alaiul incepe sa urle si sa agite stegulete albe. “Nu spuneti de politica, bai, spuneti de sanatate! SĂ-NĂ-TA-TE!”

Pe la jumatea drumului intalnesc o camioneta plina cu pancarte colorate rosii, galbene si albastre. Le insfaca: “Adunati in conturi miiĂĂ Omorati copiiĂ!Ă; Aveti mare graba sa ne dati otravaĂ; Vreau sa exist, nu gaze de $I$T!; si noi suntem creatia lui Dumnezeu!” Protopopul Laiu merge cu o portavoce in fruntea procesiunii si compune scandari brici, se vede antrenamentul in public speaking. “De la fracturare / nu aveti salvare!”

Un baiat de 10 ani il invata pe fratiorul mai mic principiul scandarilor: “Bla-bla-bla-bla GAZE / bla-bla-bla-bla NU VREM!”

Doua alaiuri de cate vreo mie de oameni, pornind din capetele orasului, intra in centrul urbei. Lumea iese la balcoane si se insira pe trotuare. O fata cu un buchet de flori intr-o mana si un baiat in cealalta ramane impietrita un minut intreg, nu-i vine sa creada ca se intampla asta in oraselul ei. Nu vad pe nimeni sa faca poze cu mobilul.

Stransa in fata primariei, multimea ajunge pe la 2500 de oameni. Ocupa toata intersectia si se intinde sute de metri de-a lungul strazilor. Majoritatea sunt batrani si copii, multi tineri fug din oras imediat ce termina liceul. Dar raman atasati de locurile natale. Protestul s-a nascut la Bucuresti, pus la cale pe un grup de Facebook de barladeni veniti sa studieze si sa munceasca aici.

Mai marii orasului se strang pe un podium. Primul la microfon e preotul Laiu: “Invocam puterea divina pentru a opri acest pericol!” Se spune Tatal Nostru. Tonul jos al vocilor imbatranite zguduie primaria. “O sa luptam cu armele Bisericii: rugaciunea, comunicarea si sa-i determinam pe alesi sa ne asculte, ca altfel nici noi nu-i vom asculta cand ne vor cere votul.

In fata scenei, cinci fete cu caciuli caraghioase de blana tin mesajele “Vrem iarba curata, nu otravita!; si eu vreau iarba curata!” Apare si printesa Brianna, protestatara de serviciu, se pupa cu primarul si spune ca o mica Che Guevara: “Aici se nasc vocile democratiei!” Din multime se aude un raget.

“Care dintre voi s-ar fi gandit vreodata ca o sa facem ce facea oastea lui Stefan cel MareĂ Sa ne aparam dreptul la viata!” tuna generalul Rotaru, momentan la costum.
Pe scena urca tot felul de oameni sa-si spuna oful. Un mosneag a scris o poezie si-o citeste apasat de-i tremura ochelarii: “Apa ne veti otravi / si cutremure vor fi!”
La final, primarul anunta Proclamatia de la Barlad. Incepe cu “Noi, locuitorii municipiului Barlad…” si printre mosi si babe se propaga ecoul occidentalului “We, the People…”

Articole similare

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Rămâi conectat!

104,101FaniÎmi place
108CititoriConectați-vă
1,330CititoriConectați-vă

Articole Recente