Schimbarile retroactive la schemele de suport ale energiei regenerabile vor scadea increderea investitorilor
Anul 2011 a fost, pentru sectorul energetic, un an al contra­ste­lor

Anul 2011 a fost, pentru sectorul energetic, un an al contra­ste­lor. Investitiile la marile proiecte energetice, precum reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda sau hidrocentrala de la Tarnita-Lapustesti, au stagnat. Discutiile pe aceasta tema au capatat insa o tenta mai serioasa ca oricand. Macar atat.

Preturile energiei si ale utilitatilor au crescut, dar mai multe companii s-au plans ca au pierderi sau ca nu pot sa-si exploateze eficient resursele. Statul a reusit, in sfarsit, sa aplice Legea nr. 220/2008 privind stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile, dupa aproape trei ani de amanari.

Seceta a dat de furca celui mai mare producator de energie din Romania, Hidroelectrica, dar a contribuit si la renegocierea celebrelor contracte bilaterale. „Din punct de vedere investitional, 2011 a fost un an al stagnarii in sectorul energetic. Multe proiecte importante, precum reactoarele 3 si 4 sau Tarnita, au stagnat. Din punctul de vedere al dezbaterilor insa, s-au inregistrat progrese importante“, sustine fostul ministru al economiei, Varujan Vosganian.

Energia nucleara, cu bune si rele

Pentru proiectul reactoarelor 3 si 4, 2011 a inceput asa cum s-a terminat 2010: prost. Grupul CEZ vanduse, inca de la sfarsitul lui 2010, actiunile detinute la EnergoNuclear, iar anuntul l-a facut in ianuarie 2011. Statul a incercat, in acest an, sa gaseasca alti investitori dornici sa participe la proiect, dar numele vehiculate pana acum nu par sa aiba greutatea celor care au iesit.

RWE, GDF Suez si Iberdrola au anuntat iesirea din proiect. Singurele companii care au ramas alaturi de Nuclear­electrica in acest proiect sunt ArcelorMittal si Enel. Pentru Nuclearelectrica, 2011 a reprezentat al treilea an consecutiv in care centrala nucleara de la Cernavoda ocupa locuri inalte in clasamentele centralelor nucleare din lume, din punctul de vedere al factorului de capacitate si al eficientei in operare, potrivit reprezentantilor companiei.

Evenimentele de la Fukushima au schimbat radical acest sector in 2011. Centrala romaneasca a parcurs, anul trecut, un amplu proces de evaluare a securitatii nucleare in situatii extreme, pornind de la decizia Consiliului European din 25 martie 2011, conform careia „securitatea nucleara a tuturor centralelor nucleare din UE trebuie revizuita in baza unor evaluari de risc transparente si extinse“ – asa-numitele „teste de stres“.

Concluziile raportului au aratat ca ambele unitati ale centralei indeplinesc cerintele stipulate in proiectul initial si, mai mult, detin o margine de securitate suficient de mare in cazul unor cutremure puternice, inundatii, pierderii totale a alimentarii cu energie electrica si pierderii totale a ultimei surse de racire sau combinatii ale acestora. In acest an, centrala a functionat mai multe zile fara intrerupere. Astfel, in primele noua luni ale anului 2011, CNE Cernavoda a produs 8,7 milioane MWh si a vandut 7,96 milioane MWh pe piata reglementata si pe cea libera din Romania. Unitatea 1 a aniversat, la data de 2 decembrie 2011, 15 ani de exploatare comerciala.

Petrolul si gazele, intre tensiunile din Orientul Mijlociu si presiunea mediatica

Anul trecut a fost dificil pentru companiile din industria petroliera, considera Constantin Tampiza, reprezentantul din Romania al presedintelui Lukoil, Vagit Alekperov. „Pierderile din 2011 inregistrate de compania noastra in Romania sunt de circa 30 milioane de dolari, pe fondul unei puteri de cumparare scazute a romanilor si al presiunii exercitate asupra preturilor“, a afirmat acesta.

In plus, tensiunile din Orientul Mijlociu au urcat pretul petrolului, iar, de cealalta parte, mass-media a creat presiune pentru scaderea pretului benzinei. In 2011 s-a inregistrat si un nou record mondial in ceea ce priveste pretul petrolului. Media anuala este cea mai mare din istorie, aproape 111 dolari pe baril. OMV Petrom nu a primit o veste buna de la ANRE in luna martie 2011, cand a fost emis ordinul care includea in categoria celor care trebuie sa consume si gaze de import si titularii de acorduri petroliere, „pentru cantitatile de gaze naturale utilizate pentru consumul propriu, la toate locurile de consum, la sediul principal, precum si la sediile filialelor, sucursalelor, agentiilor, reprezentantelor, punctelor de lucru si ale celorlalte sedii secundare, in derularea tuturor activitatilor, cu exceptia operatiunilor petroliere si a consumurilor tehnologice specifice acestora“.

Mai tarziu, in decembrie, Camera Deputatilor aproba amendamentele aduse de deputatul PSD Iulian Iancu la Legea gazelor. Unul dintre amendamente consfintea modificarea definitiei consumatorului prin extinderea notiunii asupra titularilor de acorduri petroliere, iar celalalt interzicea practic exporturile, in ciuda recomandarilor Uniunii Europene. Aceste doua masuri dure pun in dificultate finalizarea centralei de cogenerare de inalta eficienta de la Brazi, investitie de peste 500 milioane euro, cel mai mare proiect din ultimii 20 ani derulat in Romania intr-o noua capacitate de productie a energiei electrice.

Cu pasi mici dar siguri, proiectul Nabucco a avansat in 2011, iar la final de an se astepta o decizie din partea consortiului care detine zacamantul de la Shah Deniz. Inceperea constructiei portiunii romanesti a gazoductului Nabucco, de 469 de kilometri, va aduce in tara noastra investitii de 1,2 – 1,5 miliarde de euro in infrastructura, potrivit directorului executiv al consortiului Nabucco, Reinhard Mitschek.

Anul normalitatii pentru energia verde

La trei ani de la publicarea in Monitorul Oficial, Legea nr. 220/2008 a inceput sa fie aplicata. Din decembrie, investitorii in centrale eoliene primesc cate doua certificate verzi, a caror valoare este de pana la 55 euro, pentru MWh livrat in retea. Cei care genereaza electricitate din surse solare beneficiaza de sase certificate verzi. Multi investitori au amanat planurile de investitii din cauza incertitudinii din piata.

Potrivit lui Adrian Borotea, director de afaceri corporatiste al CEZ Romania, in lege inca exista incertitudini referitoare la momentul in care regulile se vor schimba si cat de mult s-ar putea modifica numarul de certificate verzi. De asemenea, nu se specifica mecanismul practic de garantare a pretului minim al acestui certificat. Eolienele au ajuns anul trecut la o capacitate instalata de

850 MW, dublu fata de 2010, si peste puterea unui reactor de la Cernavoda

Hidroelectrica a avut doua jumatati de an foarte diferite. Multa apa, liniste si pace in primul semestru, seceta, demisia directorului general Constantin Trihenea si scandal cu „baietii destepti“ in al doilea semestru. Dupa ce, in vara, Fondul Proprietatea a publicat pe site-ul companiei contractele comerciale ale societatilor de utilitati la care este actionar, printre care si Hidroelectrica. Astfel, publicul a putut afla cui vinde cu exactitate Hidroelectrica energia pe care o produce, cea mai ieftina din tara, si cu cati bani.

Alro Slatina este unul dintre cei mai mari clienti, care a cumparat, anul trecut, peste 15% din productia Hidroelectrica. Pretul de achizitie a fost de 112,3 lei pe megawatt ora (MWh), in timp ce pretul de pe bursa de energie (OPCOM) a fost de 153,9 lei/MWh. Energy Holding a cumparat 13% din productia companiei la pretul de 119,6 lei/MWh, iar Mittal Steel Galati, 8,5%, la pretul de 130,2 lei. Recent, compania a emis notificari de reziliere a contractelor bilaterale catre companiile cu care are astfel de acorduri.

111 dolari pe baril este media anuala a pretului petrolului, cea mai mare din istorie

60 milioane KWh, consumul electric estimat pentru 2011 la nivelul intregii tari

2012: incepem investitiile sau continuam discutiile?

Anul acesta ar trebui demarate investitiile multasteptate, atrage atentia fostul ministru al economiei, Varujan Vosganian. „Toate marile investitii care trebuie facute dureaza ani de zile. Tarnita, reactoarele de la Cernavoda, vor dura cinci-sase ani. Chiar daca 2012 este an electoral, e foarte important sa incepem aceste proiecte“, a afirmat el. Tampiza considera ca, in 2012, se poate ajunge la o situatie economica stabila daca pretul petrolului ramane fixat in jurul valorii de 110 dolari pe baril.

„Speram ca, in cinci-zece ani, sa ne recuperam pierderile avute pana acum in Romania“, a declarat oficialul Lukoil. Statul are planuri mari pentru companiile energetice din subordinea sa. Sub presiunea nevoii de bani, a FMI-ului si a Comisiei Europene, vor trebui continuate reformele si restructurarile din CNH si SNLO, vor trebui modernizate termocentralele si complexurile energetice si va trebui liberalizata piata gazelor. Managerii privati asteapta sa fie instalati la Hidroelectrica, Oltchim, CNH, SNLO, Nuclearelectrica si Transgaz. Investitorii asteapta sa cumpere de pe BVB actiuni Transelectrica, Transgaz, Hidroelectrica si Romgaz.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here