Aurul din Rosia Montana i-a luat ochii lui Videanu

Dupa luni intregi de tacere a autoritatilor in cazul exploatarii de aur Rosia Montana, ministrul economiei, Adriean Videanu, a declarat ieri ca acest proiect va fi inclus in programul de guvernare si trebuie sa inceapa cat mai repede, cu actualul investitor, compania canadiana Gabriel Resources. “Vreau pornirea acestui proiect cat mai curand posibil”, a spus Videanu. Chiar daca nu a dat detalii, una dintre explicatiile acestui interes ar putea fi banii pe care statul spera sa-i castige la buget, profitand de cotatia in crestere a aurului. Si presedintele Traian Basescu a declarat recent ca este “un adept al extragerii acestor resurse”, adaugand ca Romania are nevoie de ele.Videanu

Seful statului a precizat insa ca specialistii trebuie sa se pronunte in acest caz, pentru ca daunele care se aduc siturilor istorice si mediului inconjurator “sa nu fie dramatice si ireversibile”.

Proiectul exploatarii auro-argintifere de la Rosia Montana este unul extrem de controversat, in primul rand din cauza implicatiilor pe care le-ar putea avea asupra mediului utilizarea cianurii.

De altfel, fostul ministru al mediului, Attila Korodi, cel care a suspendat evaluarea proiectului in septembrie 2007, a declarat, pentru EVZ, ca nu este de acord cu demararea exploatarii la Rosia Montana. Motivul: acest proiect nu sustine dezvoltarea durabila.

“Nu cred ca ar trebui sa demaram exploatarea pentru ca este criza. Acesta perioada dificila se va termina in doi-trei ani, nu ar trebui sa apelam la astfel de solutii pentru a iesi din criza”, este de parere Korodi.

Pe de alta parte, faptul ca proiectul va fi inclus in programul de guvernare arata clar ca statul il va sustine, deci vor trebui acordate si avizele de mediu. Lucrarile vor demara in doi ani-doi ani si jumatate de la data obtinerii aprobarilor de mediu.

Castigul statului, o incertitudine

Daca statul va lua decizia politica de a da drumul acestui proiect, este de vazut totusi cat va castiga din afacere. Pretul aurului a urcat puternic in ultimii ani, ajungand de la circa 280 de dolari pe uncie in 2000 la peste 1.100 de dolari, anul acesta.

Un calcul recent al EVZ arata ca zacamantul de la Rosia Montana valoreaza in prezent circa 9,5 miliarde de dolari. Pe de alta parte, cotatiile sunt speculative si nimeni nu poate garanta, de pilda, care va fi valoarea aurului peste 10 ani.

La o cotatie medie de 900 de dolari pe uncie luata in calcul de Gabriel Resources, statul va castiga din proiect circa 4 miliarde de dolari, direct sau indirect, potrivit firmei canadiene. Din aceasta suma, la bugetul de stat ar urma sa intre – sub forma de dividende, redevente, taxe si impozite – 1,8 miliarde de dolari. Diferenta de 2,2 miliarde dolari o reprezinta banii dati pe salariile muncitorilor, cheltuielile cu furnizorii etc.

Exploatarea se va intinde pe 16 ani, asadar beneficiile totale se ridica la 250 de milioane de dolari anual. Daca valoarea dividendelor ce urmeaza sa le incaseze statul este incerta, rede ventele promise pentru cei 16 ani de exploatare ar fi de 299 de milioane de dolari. (A contribuit Antoaneta Etves)

CONTROVERSE

Statul, un minoritar in afacere

Potrivit datelor primite de la Agentia Nationala pentru Resurse Minerale (ANRM), licenta de exploatare a minereurilor auro-argintifere pentru perimetrul Rosia Montana, considerat a fi cel mai mare din Europa, a fost acordata in 1999, prin negociere directa, Companiei Nationale a Cuprului, Aurului si Fierului Minvest SA (fosta Regia Autonoma a Cuprului Deva).

In 2000, licenta este transferata firmei Rosia Montana Gold Corporation (RMGC), in care 80% din actiuni sunt detinute de compania canadiana Gabriel Resources, infiintata de controversatul om de afaceri Frank Timis.

Licenta a fost acordata pentru 20 de ani, cu dreptul de prelungire pentru perioade succesive de cate cinci ani. Asadar, daca statul controla initial afacerea, acum mai are doar 19,3% din proiect, acesta fiind pachetul de actiuni detinut de Minvest Deva la RMGC.

Potrivit evaluarilor, din zacamantul de la Rosia Montana pot fi extrase in total circa 8 milioane de uncii de aur, la care se adauga alte 29 de milioane de uncii de argint.

Investitiile efectuate pana in prezent se ridica la aproape 400 de milioane de dolari. Pentru demararea proiectului mai sunt necesare aproximativ 900 de milioane de dolari.

Sursa: Evenimentul Zilei

Articole similare

Peste 350 de tineri activiști din 150 de țări vor participa la un eveniment climatic online

Tineri activiști din întreaga lume vor lua parte la o discuție virtuală privind schimbările climatice, în cadrul căreia își vor prezenta viziunea...

Proiectul de hotărâre privind sistemul garanție-returnare, lansat în dezbatere publică

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a lansat ieri în procedură de consultare publică proiectul de Hotărâre de Guvern privind sistemul garanție-returnare. În...

Marile proiecte de infrastructură, pericol major pentru păduri

Țintele climatice ar putea ajunge imposibil de atins, din cauza proiectelor ample de drumuri, energie și minerit care trec prin inima puținelor...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Rămâi conectat!

104,702FaniÎmi place
85CititoriConectați-vă
1,330CititoriConectați-vă

Articole Recente

Peste 350 de tineri activiști din 150 de țări vor participa la un eveniment climatic online

Tineri activiști din întreaga lume vor lua parte la o discuție virtuală privind schimbările climatice, în cadrul căreia își vor prezenta viziunea...

Proiectul de hotărâre privind sistemul garanție-returnare, lansat în dezbatere publică

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a lansat ieri în procedură de consultare publică proiectul de Hotărâre de Guvern privind sistemul garanție-returnare. În...

Marile proiecte de infrastructură, pericol major pentru păduri

Țintele climatice ar putea ajunge imposibil de atins, din cauza proiectelor ample de drumuri, energie și minerit care trec prin inima puținelor...

17 environmental NGOs launch a Position Paper regarding the implementation of the DRS for beverage packaging in Romania

Zero Waste România, together with 16 other organizations from Romania and Europe - Reloop Platform, Zero Waste Europe, European Environmental Bureau, Bankwatch...

Cum poate deveni România o referință pentru sud-estul Europei în privința implementării sistemului garanție-returnare

17 organizații din România și Europa au lansat astăzi un document de poziție în 12 puncte, conținând elementele cheie pentru implementarea în...