Protejarea mediului inconjurator a ajuns, in sfarsit, subiect de studiu pentru mai-marii industriei auto, asa ca, acum, marile concerne auto au ajuns la concluzia ca trebuie gasite alternative viabile la propulsia clasica.
Pe termen lung, industria auto trebuie sa devina independenta de combustibilii clasici. In prezent, niciuna dintre multitudinea tehnologiilor de propulsie existente nu este lipsita de dezavantaje.
Modelele cu propulsie hibrida, desi realizeaza un consum inferior fata de motoarele clasice, utilizeaza tot combustibili conventionali. Vehiculele propulsate cu hidrogen sunt nepoluate, dar necesita o cantitate considerabila de energie. Pe de alta parte, vehiculele solare au nevoie de lumina, dar si de o suprafata foarte mare destinata celulelor fotovoltaice. In acest context, producatorii cauta metode ieftine care sa asigure profit.
Desi autoturismele ecologice sunt fiabile, credibile si „prietenoase” mediului, ideea vehiculelor ecologice nu a fost privita cu interes pe piata auto. In ciuda unei oferte variate si suficient de bogata, in perioada 2006-2007 vanzarile au inregistrat doar cateva zeci de exemplare.
Justin Virgilius Capra este romanul care a contribuit cel mai mult la schimbarea in bine a imaginii tarii noastre. Asa a decis Academia Romana. Justin Virgilius Capra s-a nascut la Magureni, in judetul Prahova, in data de 22 februarie 1933. Inventatorul spune ca „De meserie, eu sunt roman” si „Mi se pare mai interesant sa faci ceva intr-o tara in care toata lumea spune ca nu se poate face nimic”. Apreciat la reala valoare in cercurile elitiste mondiale, este, din pacate, un geniu mult prea putin cunoscut si promovat in propria tara.
La nici 25 de ani, Justin Virgilius Capra a realizat primul rucsac zburator. Ideea i-a venit in armata. A lucrat cu un mecanic si a depus proiectul la Academie in 1956. I s-a raspuns pe masura vremurilor: „Avem nevoie de tractoare, nu de oameni care sa zboare”. Rucsacul zburator, „aparatul portativ pentru zbor individual”, a fost brevetat in 1958, cu aproape patru ani inaintea lui Wendell Moore de la Bell Corporation. Americanii au obtinut brevetul pe 22 februarie 1962, iar inginerul roman pe 27 iulie 1958, la ora 9 dimineata. Dupa 7 ani, ideea i-a fost preluata de trei americani, care au lansat-o in fabricatia de serie. Prioritatea mondiala a lui Iustin Capra a fost recunoscuta de americani abia in 2002.
In acelasi an, 1958, el a inventat prima varianta a rachetonautului. Si aceasta inventie i-a fost preluata de americani, inginerul fiind arestat de Securitate pentru ca ar fi planuit sa fuga din tara folosindu-se de aparatul sau.
In timp, inginerul-inventator s-a orientat spre masinile ecologice, economice, convins fiind ca automobilul de azi este, asa cum zicea inginerul Radu Manicatide in 1930, „o crima ecologica, financiara si spatiala”. Inginerul-inventator Justin Virgilius Capra a devenit, astfel, „parintele” celui mai mic autoturism din lume, „Soleta”, cu un consum de numai 0,5 l./100 Km.
Nu s-a oprit aici. De-a lungul anilor, a realizat 72 de prototipuri de autoturisme cu consum infim (2 litri de benzina pentru un drum intre Bucuresti si Iasi, cu viteza medie de 70Km/h), 7 aparate de zbor neconventionale pe care le-a testat personal si 15 motoare neconventionale (aerodina cu aterizare si decolare verticala, automobilul cu caroserie fluida, vehicule care consuma 0,5 – 1 l./100 Km.).
Din toate acestea, doar o inventie – automobilul cu caroserie fluida sau automobilul fara caroserie, cu efect pelicular – si-a gasit o oarecare aplicare. Este vorba despre un prototip care a ramas la stadiul de macheta pentru ca Justin Virgilius Capra n-a avut bani sa-l construiasca. Un automobil a carui „caroserie” este reprezentata de o perdea aeriana, care creeaza si o propulsie si poate face si aer conditionat in masina, printr-un jet de aer evacuat din fata si aspirat in spate, care imbraca ocupantii autovehiculului. Daca se arunca apa pe el, apa nu patrunde in psedo-habitaclu, desi nu exista caroserie propriu-zisa. Practic, nu patrunde apa, chiar daca ploua sau ninge. Aplicarea a fost mai mult decat modesta: un cetatean din Bacau a folosit inventia inginerului Justin Virgilius Capra pentru a realiza un acvariu care n-are un perete, dar tine, totusi, si apa, si pestii.
Nu cu foarte mult timp in urma, la targul de inventii de la Bucuresti, a prezentat „triciclul electric”, un automobil hibrid ecologic, un vehicul catalogat intre scuter si masina, cu actionare electrica.
La Timisoara, in cadrul expozitiei „Energia viitorului”, a prezentat ultimul sau vehicul, intitulat „Justin 1000”. Este vorba de un hibrid din fibra si aluminiu, care cantareste numai 140 de Kg si se poate alimenta atat de la pompa, ca un vehicul normal, cat si de la reteaua electrica, printr-o banala priza. In extravilan consuma benzina fara plumb, pana la 0,4 l./100 Km. In mediul urban, in scop ecologic, functioneaza pe baza motorului electric, cu o autonomie de 250 Km, la o viteza de peste 30 Km/h sau „nelimitata”, daca ruleaza cu o viteza mai mica, dupa care se poate realimenta la priza, prin intermediul unui prelungitor de 10 m care incarca bateriile.
De asemenea, a proiectat un vehicul care merge la 1-2 m de sol, care poate depasi obstacolele. La 20 de cm de sol consuma putin, dar la inaltime este energofag, inventatorul insistand asupra eficientizarii acestui proiect.
Reputatul inginer-inventator Justin Virgilius Capra considera, ca multi altii, ca nu exista decat o singura solutie in problematica mijloacelor de transport, din punct de vedere ecologic. Solutia o reprezinta desfiintarea automobilului, in forma lui de azi, dar, apreciaza domnia sa, trecerea la o productie ecologica eco-no-mica poate conduce la caderea unor industrii pe orizontala.
Intr-adevar, in contextul mondial actual, o asemenea masura poate deranja foarte multa lume, putand avea implicatii majore in politica internationala, industria petroliera si nu numai. Totusi, este cazul ca, odata si odata, sa fie prioritare obiectivele cu efecte benefice pe termen lung.
Resurse umane exista, iar dl.ing. Justin Virgilius Capra este o dovada in acest sens. Asemenea dansului, mai exista si altii. Resursele materiale nu lipsesc. Sa fie probleme in ceea ce priveste vointa si clarviziunea celor ce pot decide viitorul nostru ?
