Lipsa reglementarilor clare si a amenzilor pentru poluare fonica condamna mii de bucuresteni la afectiuni ORL, stres, probleme cardiace si insomnii.
Ignorat in Romania ca sursa importanta de poluare, zgomotul urban este unul dintre cei mai mari factori de stres cotidian, afectiuni cardiace si probleme ORL. Poluantul nu are nici gust, nici miros, iar autorita- tile s-au aratat ani la rand fudule de urechi.
Decibelii, pe care mai ales bucuresteanul e nevoit sa-i indure zilnic in trafic sau acasa, sunt reglementati vag, doar pe hartie. Cei care, intentionat sau nu, devin sursa de poluare fonica sunt amendati extrem de rar, chiar daca, teoretic, legea le interzice sa-si deranjeze concetatenii.
Pietonul nevrozat
Epicentrele vacarmului bucures tean sunt bulevardele Magheru si Ghencea, unde valorile maxime de suportabilitate auditiva sunt depasite la orice ora din zi.
Placerea soferilor de a infige degetul in claxon si de a ambala motorul cand tasnesc de la stop, dar si numarul din ce in ce mai mare al motoarelor tunate care traverseaza in goana bulevardele se combina intr-un cor stradal asurzitor. Cei mai expusi sunt pietonii, care trebuie sa faca fata zgomotului din trafic, urletelor difuzoarelor de la metrou sau tonurilor inalte ale franelor de la autobuzele vechi.
Acasa ii asteapta vecinul care da muzica la maximum, restaurantul sau santierul de peste drum, catelul de la etajul trei sau picamarul care zguduie peretii blocului.
Cele 12 statii fixe de monitorizare a zgomotului din Bucuresti inregistreaza zilnic valori de zgomot foarte mari pe principalele bulevarde bucurestene.
Pe Magheru, Ghencea, Regina Elisabeta, Ferdinand si Titulescu, vacarmul poate ajunge in orele de varf pana la 80 de decibeli. Un caz special este bulevardul Dacia, unde statia de monitorizare de la Colegiul Cantemir a inregistrat la inceputul lunii valori de pana la 120 de decibeli. La polul opus, cea mai linistita zona este Drumul Taberei, unde valorile din timpul zilei se situeaza intre 45 si 56 de decibeli.
Planuri peste planuri
Potrivit planului de actiune de reducere a zgomotului lansat in dezbatere publica de Primaria Capitalei, autoritatile locale vor fi nevoite ca in zonele foarte poluate fonic sa redirectioneze traficul, sa stabileasca sensuri unice, restrictii de viteza sau sa interzica circulatia unor anumite tipuri de autovehicule in intervale orare de varf sau pe anumite artere, fie sa monteze panouri fono-absorbante pe sosele pentru protejarea locuintelor.
In acest caz, o atentie sporita va fi acordata fatadelor cladirilor situate la strada. Caile de rulare ale tramvaielor si ale trenurilor trebuie imbunatatite, iar zgomotul provenit de la traficul aerian, redus. Teoretic, harta de zgomot va trebui sa joace un rol important la eliberarea unor avize si autorizatii pentru diferite proiecte de dezvoltare.
Spre exemplu, daca intr-o zona foarte poluata fonic se intentioneaza construirea unui cartier, trebuie analizat, pe baza hartii, daca aceasta mai suporta un zgomot suplimentar.
Amenzi pentru soferii zgomotosi
Pentru cei care isi tortureaza concetatenii cu zgomote nedorite, amenzile sunt aplicate extrem de rar. Acestea cad in sarcina Inspectoratului Sanitar de Stat, a Garzii de Mediu (poluare fonica industriala), dar si a Politiei Rutiere (poluare fonica din trafic).
In ultimele cinci luni, politistii au dat 370 de sanctiuni soferilor „zgomotosi”, in special acelora care si-au modificat masinile sau motocicletele pentru a-si imbunatati parametrii de viteza.
Potrivit regulamentului, depasirea nivelului de 85-87 de decibeli se pedepseste cu 200 de lei si 4 puncte de amenda. Calin Lupsa, comisar-sef la Biroul Tehnic din cadrul Politiei Rutiere, se plange insa de faptul ca, desi politia dispune de sonometre omologate, Registrul Auto Roman nu a adoptat inca o metodologie de masurare a zgomotului. Astfel, soferii sanctionati pot contesta amenzile in instanta si au destule sanse sa si castige.
Sursa: Evenimentul Zilei
